Anul pe scurt

În anul 2024, BCE a continuat să avanseze în cadrul ciclului său de politică monetară. Acest ciclu a constat în trei etape distincte. Prima etapă, care s-a desfășurat în intervalul iulie 2022 – septembrie 2023, a fost una de înăsprire, pe durata acesteia ratele dobânzilor consemnând o majorare record de 450 puncte de bază. În cea de-a doua etapă, ratele dobânzilor au fost menținute la nivelurile existente. În cea de-a treia etapă, inițiată în luna iunie 2024, care a vizat atenuarea măsurilor de înăsprire, politica monetară a devenit gradual mai puțin restrictivă.

Perioada analizată în acest raport se încadrează în ultimele două etape ale acestui ciclu de politică monetară. La începutul anului 2024, BCE se afla încă în etapa de menținere a ratelor dobânzilor la nivelurile existente, rata dobânzii la facilitatea de depozit situându-se la 4%. În același timp, inflația se corectase în proporție de trei sferturi față de nivelul maxim consemnat, plasându-se la 2,9%. Proiecțiile experților indicau revenirea inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu în 2025. Existau însă incertitudini cu privire la persistența inflației.

Măsurile inflației interne se situau la niveluri ridicate și erau rigide. Creșterile anterioare ale inflației se transmiteau în continuare la nivelul salariilor de o manieră progresivă. Proiecțiile experților depindeau de comportamentul firmelor de a prefera absorbția acestor majorări salariale prin profituri în locul transmiterii acestora în prețuri, precum și de redresarea productivității muncii, care ar fi redus costurile unitare cu forța de muncă. Ambii factori au putut fi confirmați numai în timp.

Pentru a asigura o politică solidă în acest context, din martie 2023 BCE și-a întemeiat deciziile privind ratele dobânzilor pe trei criterii principale: perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare. Deși perspectivele inflației se îmbunătățeau, iar politica monetară frâna în mod evident cererea, criteriul inflației de bază a impus prudență.

Cu toate acestea, în cursul anului 2024 orientarea restrictivă a politicii noastre a asigurat scăderea în continuare a inflației în direcția țintei. Până în luna iunie, nu numai că perspectivele inflației au rămas stabile, indicând în mod consecvent că inflația va atinge nivelul de 2% în 2025, dar și majoritatea măsurilor inflației de bază au consemnat o diminuare. Această „verificare încrucișată” a consolidat încrederea BCE în revenirea susținută a inflației la nivelul țintei.

În consecință, după nouă luni în care am menținut ratele dobânzilor constante, am început să reducem nivelul de restrictivitate a politicii monetare. În luna iunie, am diminuat ratele dobânzilor cu 25 puncte de bază, continuând totodată să ne bazăm pe date și fără a ne asuma în prealabil o traiectorie viitoare a ratelor dobânzilor. Întrucât datele noi au confirmat perspectivele favorabile ale inflației, am redus treptat în continuare gradul de restrictivitate a politicii monetare.

În cursul lunilor septembrie, octombrie și decembrie, am diminuat rata dobânzii de politică monetară cu încă 75 puncte de bază. Am încheiat anul tot mai încrezători că procesul dezinflaționist avansa în mod corespunzător.

Bilanțul nostru a continuat, de asemenea, procesul de normalizare pe parcursul anului 2024, restrângându-se cu 500 de miliarde EUR. La sfârșitul lunii decembrie, au fost marcate două momente de referință: rambursarea integrală a fondurilor împrumutate de bănci în cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung și sistarea reinvestirii principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie.

În contextul reducerii progresive a lichidității ca urmare a normalizării bilanțului, BCE a adus modificări cadrului său operațional de implementare a politicii monetare. Mai exact, BCE a anunțat că va continua să influențeze orientarea politicii monetare prin ajustarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit, îngustând totodată diferențialul dintre aceasta și rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare. Privind în perspectivă, BCE va furniza lichiditate sistemului financiar prin intermediul unei game largi de instrumente. Pe baza experienței dobândite, Consiliul guvernatorilor va evalua parametrii principali ai cadrului operațional în anul 2026.

A fost un an notabil și în ceea ce privește plățile. Ca urmare a creșterii numărului de participanți la Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS), elaborat de Eurosistem pentru a permite plățile instant în Europa, numărul mediu zilnic de plăți instant în euro a înregistrat un salt de 72% pe parcursul anului.

În 2024, Eurosistemul a continuat să avanseze în cadrul etapei de pregătire pentru o monedă euro digitală, cu o durată de doi ani. Primul raport privind progresele în direcția unei monede euro digitale a fost publicat în iunie, iar al doilea, în decembrie. BCE a continuat, de asemenea, să lucreze la un cadru de reglementare a regimului monedei euro digitale, care va standardiza modul în care este utilizată și gestionată moneda euro digitală în zona euro. S-au intensificat, de asemenea, pregătirile pentru elaborarea unei noi serii de bancnote euro. Consiliul guvernatorilor a selectat motive pentru temele „Cultura europeană” și „Râuri și păsări” și a constituit un juriu pentru un concurs de grafică, care urmează să fie lansat în cursul anului 2025.

În condițiile creșterii gradului de digitalizare la nivel mondial, BCE ia măsuri decisive pentru a integra tehnologiile de inteligență artificială în activitatea sa. Personalul BCE poate utiliza în prezent patru modele lingvistice mari (large language models) în sprijinul activității sale, de acestea putând beneficia peste 4 500 de utilizatori, și sunt în desfășurare mai multe proiecte experimentale în domenii precum comunicarea automatizată și vizualizarea datelor.

În anul 2024, BCE și-a extins, de asemenea, activitatea privind schimbările climatice prin lansarea planului său privind clima și natura pentru perioada 2024-2025. Această inițiativă se axează pe trei domenii principale: impactul și riscurile tranziției către o economie ecologică; impactul fizic tot mai pronunțat al schimbărilor climatice și efectele economice ale adaptării la schimbările climatice; și riscurile asociate declinului și degradării naturii și interacțiunea acestora cu riscurile legate de schimbările climatice.

În 2024, Casa euro, care este situată la Bruxelles și care reunește BCE și șapte bănci centrale naționale, și-a sărbătorit primul an de existență. Înființată cu scopul de a promova cooperarea între băncile centrale din Eurosistem și a spori vizibilitatea acestora într-un oraș în care își au sediul numeroase instituții europene, Casa euro a devenit un centru dinamic de colaborare, dialog și dezbateri între reprezentanți ai băncilor centrale și principalele părți interesate.

Într-o lume tot mai incertă, numărul europenilor care recunosc importanța unității este mai mare. În anul 2024, sprijinul pentru euro în rândul cetățenilor a atins un nivel record, reflectând un grad mai ridicat de apreciere pentru moneda unică, proiect care promovează pacea și prosperitatea la nivel european. Acest sprijin tot mai susținut subliniază, de asemenea, devotamentul personalului BCE, precum și al altor persoane care lucrează pentru a servi interesele cetățenilor europeni.

Frankfurt pe Main, aprilie 2025

Christine Lagarde

Președintă

Anul în cifre

1 Reducerea în continuare a presiunilor inflaționiste la nivelul inflației de bază, susținută de politica monetară restrictivă a BCE

Activitatea economică globală s-a menținut rezilientă în 2024, continuând să crească într-un ritm moderat. Incertitudinea a crescut până la niveluri ridicate în cursul anului, pe fondul tensiunilor geopolitice sporite și al întrebărilor legate de politicile economice, în special după alegerile prezidențiale din SUA. Schimburile comerciale internaționale s-au redresat în urma încetinirii din 2023, pe fondul devansării importurilor în contextul incertitudinilor geopolitice și a celor privind politica comercială. Inflația globală a continuat să se tempereze, deși inflația persistentă măsurată prin prețurile serviciilor în economiile dezvoltate a încetinit procesul de dezinflație. Euro s-a depreciat față de dolarul SUA și, într-o mai mică măsură, și în termeni efectivi nominali. Economia zonei euro s-a consolidat în 2024, în mare parte pe seama ritmului pozitiv de creștere a economiei mondiale și a rezilienței sectorului serviciilor, în contextul reducerii inflației totale. În același timp, activitatea din industrie s-a menținut la un nivel scăzut, fiind afectată de condițiile restrictive de finanțare, de costurile ridicate ale energiei și ale altor factori de producție, de deficiențele structurale și de nivelul ridicat de incertitudine. Deși întărirea politicii monetare a BCE din anii precedenți a continuat să se transmită de o manieră solidă la nivelul economiei, sprijinind scăderea susținută a inflației în 2024, piața forței de muncă a rămas destul de rezilientă. Autoritățile guvernamentale din zona euro au continuat să retragă treptat măsurile de sprijin adoptate ca răspuns la pandemia de COVID-19 și la șocurile asociate prețurilor produselor energetice și inflației, anulând parțial relaxarea fiscală anterioară. Inflația totală în zona euro a continuat să scadă în 2024, dar într-un ritm mai lent decât în anul precedent, în condițiile în care impulsul dat de corecția dinamicii prețurilor produselor energetice se disipase. Presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază s-au temperat ca urmare a atenuării impactului șocurilor anterioare asupra ofertei și a scăderii cererii asociate restrictivității condițiilor monetare și de finanțare și politicilor fiscale, dar s-au menținut sub influența majorării puternice a salariilor.

1.1 Activitatea economică globală a fost rezilientă, în timp ce inflația totală și-a continuat scăderea

Economia mondială s-a menținut rezilientă în anul 2024, dar balanța riscurilor la adresa creșterii economice s-a menținut orientată în sensul scăderii, în contextul divergențelor tot mai vizibile între sectoare și între țări. Activitatea economică a avansat într-un ritm constant, dar moderat, de 3,4%, relativ nemodificat față de anul precedent, însă inferior mediei istorice (Graficul 1.1, tabloul a). Activitatea a fost neuniformă pe grupuri de țări, economiile emergente înregistrând o expansiune de 4,1%, în timp ce economiile avansate au consemnat o dinamică mai lentă, de 1,9% (Graficul 1.1, tabloul a). Disparitățile între ritmurile de creștere au fost în concordanță cu tendințele relevate de datele istorice, creșterea medie pe termen lung în piețele emergente din perioada 1999-2023 depășind-o cu 3,1 puncte procentuale pe cea a economiilor avansate. Evoluțiile activității economice globale au fost, de asemenea, neuniforme la nivel de sector, creșterea globală fiind susținută în special de robustețea sectorului serviciilor, în contrast cu încetinirea activității în ramurile prelucrătoare. Incertitudinile s-au menținut ridicate pe plan internațional, iar influențele nefavorabile pe termen scurt la adresa creșterii economice s-au accentuat pe parcursul anului, reflectând tensiunile geopolitice sporite și incertitudinile privind politicile economice, cu precădere cele comerciale și fiscale, mai ales în urma alegerilor prezidențiale din SUA.

În Statele Unite, activitatea economică s-a menținut robustă pe parcursul anului 2024, reflectând în principal cererea internă solidă, în special cheltuielile populației. Piața forței de muncă din SUA s-a detensionat în anul 2024, rata șomajului majorându-se până la 4,1% la finele perioadei analizate, de la 3,7% la începutul acesteia. În China, creșterea economică a consemnat o încetinire, deși marginală, în anul 2024. Cererea internă modestă, pe fondul nivelului scăzut de încredere a consumatorilor și al trenării evoluțiilor nefavorabile în sectorul imobiliar, a continuat să afecteze creșterea economică, dar ameliorarea exporturilor nete și măsurile de stimulare fiscală și monetară au favorizat ritmul de creștere către finalul anului.

Graficul 1.1

Evoluția activității economice și a schimburilor comerciale la nivel mondial (exclusiv zona euro)

(variații procentuale anuale)

Schimburile comerciale internaționale au înregistrat o redresare semnificativă în anul 2024, dinamica importurilor majorându-se la 4,4% față de 1,2% în anul anterior, deși s-a menținut ușor sub media pe termen lung (Graficul 1.1, tabloul b). Accelerarea fluxurilor comerciale internaționale a fost susținută de cererea puternică de bunuri din import, care a fost devansată pe fondul preocupărilor referitoare la perturbarea rutelor de transport maritim în Marea Roșie și al posibilelor întârzieri înainte de perioada sărbătorilor de iarnă. În Statele Unite, importurile au cunoscut, de asemenea, o devansare, având în vedere incertitudinile asociate grevelor portuare de pe coasta de est și politicilor comerciale. Se estimează că normalizarea volumelor importurilor de bunuri, precum și ciclul de producție încă modest și structura mai puțin favorabilă a cererii globale au condus la decelerarea dinamicii schimburilor comerciale către finele anului.

În anul 2024, inflația globală anuală calculată pe baza indicelui prețurilor de consum (IPC) a continuat să se tempereze (Graficul 1.2), situându-se la 3,0% în luna octombrie 2024, față de 3,4% la finalul anului 2023. Reducerea inflației totale s-a datorat dinamicii prețurilor alimentelor și produselor energetice, precum și componentei „bunuri” a inflației de bază (mai precis, bunuri exclusiv alimente și energie). Presiunile asupra prețurilor serviciilor au persistat în economiile dezvoltate.

Graficul 1.2

Inflația globală și componentele sale principale

(variații procentuale anuale; date lunare)

Principalele riscuri la adresa perspectivelor creșterii economice globale la sfârșitul anului 2024 au inclus accentuarea fragmentării economice globale și protecționismul comercial, în special în Statele Unite, escaladarea tensiunilor geopolitice în Orientul Mijlociu sau în războiul Rusiei împotriva Ucrainei, evenimente meteorologice severe mai frecvente, precum și continuarea încetinirii activității economice în China.

Analiza cotațiilor produselor energetice la finele perioadei ilustrează creșterea acestora, pe ansamblu, în anul 2024 față de 2023, în condițiile în care majorarea prețurilor gazelor naturale la nivel european a anulat ieftinirea petrolului. Cotațiile petrolului Brent s-au diminuat cu 5%, în principal ca urmare a acțiunii factorilor pe partea cererii, printre care nivelul modest al producției din industria prelucrătoare în Europa și încetinirea activității economice în China. Pe partea ofertei, conflictul din Orientul Mijlociu și prelungirea reducerilor de producție de către țările OPEC+ au împiedicat diminuarea în continuare a prețurilor petrolului, dar nu au putut antrena majorarea acestora. Cotațiile gazelor naturale pe plan european au înregistrat o creștere de 52% la finalul anului față de sfârșitul intervalului anterior, deși s-au menținut cu mult sub nivelul maxim atins în anul 2022. Prețurile gazelor naturale s-au redus inițial ca urmare a persistenței unui nivel scăzut al consumului în Europa, mai ales în industrie. Cu toate acestea, începând cu trimestrul II 2024, prețurile au crescut constant, impulsionate de presiunile pe partea ofertei, care au fost determinate de întreruperile neplanificate în aprovizionarea cu gaze naturale din Norvegia, de episoadele de escaladare a războiului ruso-ucrainean și de preocupările legate de expirarea acordului de tranzit al gazelor naturale dintre Rusia și Ucraina. Până la finele anului, stocurile de gaze naturale la nivel european au scăzut la cote inferioare anilor 2022 și 2023 și s-au situat, de asemenea, sub valoarea medie a sfârșiturilor de an consemnată în perioada crizei pre-energetice, evidențiind provocările cu care se confruntă țările europene în privința menținerii unei rezerve preventive suficiente pe termen lung.

După fluctuațiile înregistrate pe parcursul anului, euro a încheiat anul 2024 la un nivel ușor inferior în termeni efectivi nominali (-1,1%) față de finalul anului anterior, ca urmare a evoluțiilor cursurilor de schimb bilaterale care s-au compensat parțial. Pe de o parte, euro s-a depreciat față de dolarul SUA (-6,0%), evoluție susținută de rezultatele economice pozitive neanticipate din SUA, de orientarea fluxurilor investiționale către plasamente cu grad ridicat de siguranță, pe fondul tensiunilor geopolitice pe plan internațional și, ulterior, de modificările preconizate ale politicilor în cadrul noii administrații a SUA. În plus, pe măsură ce datele economice din zona euro s-au deteriorat în trimestrul IV 2024, piețele instrumentelor de îndatorare au anticipat o traiectorie mai abruptă a reducerilor viitoare ale ratei dobânzii de politică monetară în zona euro și un parcurs mai lin în Statele Unite, ceea ce a contribuit suplimentar la deprecierea monedei euro față de dolarul SUA. În mod similar, anticipațiile privind persistența politicii monetare restrictive în Regatul Unit au condus la aprecierea lirei sterline, atât pe ansamblu, cât și față de euro. De asemenea, euro s-a depreciat față de renminbiul chinezesc în anul 2024, deși într-o măsură mai redusă (-3,4%), în condițiile în care valoarea renminbi în raport cu euro a fost erodată de intensificarea influențelor economice nefavorabile din China. Pe de altă parte, euro s-a apreciat în raport cu valutele majorității principalilor parteneri comerciali. Dintre acestea, yenul japonez a fost supus unor presiuni în sensul scăderii în cea mai mare parte a anului 2024, în condițiile în care persistența ratelor scăzute ale dobânzilor în Japonia se presupune că a alimentat fluxurile de tip carry trade dinspre yen către monede cu randamente sporite.

1.2 Activitatea economică a început să se redreseze treptat în zona euro

PIB real al zonei euro a consemnat o creștere de 0,9% în 2024 comparativ cu 0,4% în 2023 (Graficul 1.3). Ritmurile trimestriale de creștere au devenit pozitive la începutul anului 2024 după cinci trimestre consecutive de stagnare, însă au consemnat o nouă moderare la finele anului. Consolidarea creșterii s-a datorat în principal sectorului serviciilor, care a continuat să beneficieze de schimbările structurale postpandemice, printre care trecerea mai rapidă la o economie bazată într-o mai mare măsură pe cunoaștere, tranziția verde și schimbarea modelelor de consum. Redresarea veniturilor reale, schimburile comerciale internaționale și programul „Next Generation EU“ (NGEU) au sprijinit, de asemenea, creșterea economică. În același timp, activitatea din sectorul industrial s-a menținut la un nivel scăzut din cauza unei combinații de factori structurali și ciclici. Sectorul industrial a fost mai afectat decât serviciile de menținerea condițiilor restrictive din ciclul anterior de înăsprire a politicii monetare și de costurile ridicate de producție. Deși impactul maxim al înăspririi asupra activității economice a fost atins, conform majorității modelelor, între sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024, ciclul de relaxare a politicii monetare care a început la jumătatea anului 2024 nu s-a transmis încă la nivelul economiei. Alți factori care au afectat sectorul industrial au fost pierderea cotei de piață a exporturilor zonei euro, precum și provocările în materie de reglementare și incertitudinea ridicată legată atât de evenimentele politice, cât și de cele geopolitice. În ansamblu, creșterea PIB din 2024 a reflectat contribuțiile pozitive din partea consumului privat și public, precum și a schimburilor comerciale nete, în timp ce investițiile și variația stocurilor au frânat activitatea economică.

Graficul 1.3

PIB real al zonei euro

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Consumul privat a consemnat o accelerare în 2024, crescând cu 1% comparativ cu anul precedent. În pofida unui consum semnificativ de servicii, consumul privat total a înregistrat doar o majorare modestă în prima jumătate a anului, în condițiile în care cererea de bunuri s-a menținut scăzută (Graficul 1.4). În trimestrul III 2024, acesta a consemnat o accelerare pronunțată, stimulată de factori temporari, precum Jocurile Olimpice și Paralimpice – Paris 2024, iar în trimestrul IV a înregistrat o moderare. Creșterea veniturilor disponibile reale a sprijinit cheltuielile gospodăriilor populației în 2024, pe măsură ce dinamica salariilor nominale a crescut, inflația a încetinit, iar avansul ocupării forței de muncă s-a menținut rezilient. Cu toate acestea, menținerea condițiilor restrictive de finanțare a continuat să afecteze cheltuielile gospodăriilor populației, economiile rămânând la un nivel ridicat pe ansamblu.

Graficul 1.4

Consumul în zona euro, investițiile în alte active decât construcțiile și investițiile în obiective rezidențiale

(indici: T4 2019 = 100)

a) Consumul privat

b) Investițiile

Investițiile în obiective rezidențiale au scăzut puternic în 2024 pe fondul condițiilor de finanțare în continuare restrictive și al cererii modeste. Acestea s-au contractat cu 4,0% față de 2023, înregistrând cel mai mare declin anual din 2009, în timpul crizei financiare mondiale. Scăderea s-a datorat în principal impactului întârziat al întăririi politicii monetare, ca urmare a majorării ratelor dobânzilor la creditele ipotecare și înăspririi standardelor de creditare bancară. În pofida redresării veniturilor reale și a menținerii la un nivel modest a dinamicii prețurilor locuințelor, condițiile restrictive de finanțare au limitat accesibilitatea locuințelor și au afectat cererea de proprietăți imobiliare rezidențiale. Cu toate acestea, având în vedere redresarea postpandemică puternică a investițiilor în obiective rezidențiale, sprijinită parțial de stimulentele fiscale generoase (în prezent expirate) din Italia, investițiile în obiective rezidențiale s-au menținut la sfârșitul anului 2024 cu 1,3% peste nivelul înregistrat înainte de pandemie, deși au avut o evoluție inferioară celei corespunzătoare consumului privat (3,1%) și celei aferente investițiilor în alte active decât construcțiile (5,2% excluzând investițiile în imobilizări necorporale irlandeze).

Investițiile în alte active decât construcțiile (cel mai apropiat indicator din conturile naționale de investițiile corporative) s-au redus din nou în 2024, pe fondul unei cereri interne și externe scăzute, al unor condiții restrictive de finanțare și al unui grad ridicat de incertitudine pe diverse planuri. În ansamblu, investițiile în alte sectoare decât cel al construcțiilor s-au restrâns cu 2,3% față de 2023, deși au consemnat o volatilitate trimestrială considerabilă pe tot parcursul anului (Graficul 1.4). Excluzând investițiile volatile în imobilizări necorporale realizate de către entități multinaționale în Irlanda, acestea au scăzut cu 0,5% în 2024^[1]. Rezultatul reflectă atât persistența unui nivel redus al investițiilor în mașini și echipamente, cât și o decelerare a dinamicii investițiilor în imobilizări necorporale în ultimii ani. Pe fondul unei cereri interne scăzute și al slăbirii sectorului exporturilor, anticipațiile privind producția pe termen mai lung – de regulă un determinant principal al investițiilor – s-au menținut modeste pe tot parcursul anului, reducând motivația firmelor de a investi. Preocupările legate de pierderile de competitivitate, moderarea profitabilității și incertitudinea ridicată și extinsă – generate de evoluțiile geopolitice, temerile tot mai mari privind intensificarea fragmentării fluxurilor comerciale și de sporirea incertitudinilor legate de politici – au continuat, de asemenea, să afecteze investițiile corporative în 2024.

Exporturile zonei euro au consemnat o ușoară ameliorare în 2024, dar s-au menținut pe o traiectorie relativ scăzută. Mai multe elemente au contribuit la o creștere modestă a exporturilor, în pofida îmbunătățirii cererii externe. Aprecierea anterioară a monedei euro a continuat să exercite efecte negative cu un decalaj. Costurile energiei au rămas un motiv semnificativ de îngrijorare, prețurile relativ ridicate ale gazelor naturale majorând cheltuielile de producție ale țărilor exportatoare din zona euro, ceea ce a condus la reducerea marjelor de profit și a competitivității. Cererea scăzută din partea Chinei, în special pentru bunurile de capital, și concurența sporită din partea producătorilor chinezi din industria prelucrătoare au constituit, de asemenea, provocări pentru zona euro. Importurile au crescut într-un ritm modest, fiind afectate de nivelul scăzut al cererii interne și al investițiilor. În ansamblu, schimburile comerciale nete au avut un impact ușor pozitiv asupra creșterii economice. Balanța comercială a zonei euro a continuat să se îmbunătățească în 2024 comparativ cu 2023.

Piața forței de muncă

Piața forței de muncă din zona euro a continuat să fie rezilientă, în ansamblu, în 2024, deși ritmul de creștere a ocupării forței de muncă a încetinit față de ultimii ani, iar indicatorii din sondaje sugerează o detensionare a acestor piețe pe parcursul perioadei analizate. Rata șomajului a scăzut de la 6,5% în ianuarie la 6,2% în decembrie – una dintre cele mai scăzute valori înregistrate de la introducerea monedei euro, fiind cu 1,3 puncte procentuale sub nivelul prepandemic observat în ianuarie 2020. Rata șomajului s-a situat, de asemenea, la 6,2%, în medie, în ultimul trimestru al anului (Graficul 1.5). Numărul total al persoanelor ocupate și numărul total de ore lucrate au reflectat, în linii mari, creșterea economiei, majorându-se în 2024 cu 1% fiecare. Aceste evoluții au imprimat productivității o traiectorie în mare parte staționară. Dinamica scăzută a productivității muncii a fost preponderent ciclică, ca urmare a cererii reduse, în timp ce întreprinderile au aplicat o strategie de menținere a numărului de angajați, păstrând respectiv un număr mai mare de lucrători decât cel necesar într-o perioadă de creștere economică modestă. Totuși, este posibil ca și factorii structurali să fi jucat un rol. Numărul mediu de ore lucrate s-a redus cu 0,1% în 2024, iar începând cu ultimul trimestru al anului 2024 s-a menținut cu 0,9% sub nivelul consemnat înainte de pandemie. Traiectoria consemnată de numărul mediu de ore lucrate a continuat să reflecte factori precum strategia de menținere a numărului de angajați în a doua jumătate a anului 2023 și numărul încă ridicat de zile aferente concediilor medicale. Rata de activitate pe piața forței de muncă în grupul de vârstă 15-74 de ani a crescut până la un nivel de 66% în trimestrul IV 2024, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul înregistrat înainte de pandemie. Femeile, lucrătorii în vârstă, persoanele cu studii superioare și lucrătorii străini au contribuit cel mai mult la această creștere a forței de muncă. Cererea de forță de muncă s-a diminuat în 2024 comparativ cu anii precedenți, rata locurilor de muncă vacante scăzând și mai mult de la nivelul maxim înregistrat în trimestrul II 2022 până la un nivel de 2,5% în trimestrul IV al anului trecut, dar a depășit în continuare nivelul prepandemic de 2,3% consemnat în ultimul trimestru din 2019^[2]. Recuperarea decalajelor între evoluția salariilor nominale și cea a inflației a favorizat o realiniere a dinamicii ocupării forței de muncă cu cea a producției, corelând mai mult salariile reale cu redresarea productivității. Astfel, prin orientarea sa pe termen mediu și fără a aduce atingere menținerii stabilității prețurilor, politica monetară a BCE a contribuit la sprijinirea ocupării forței de muncă și a productivității, care se numără printre obiectivele Uniunii Europene la care BCE poate contribui.

Graficul 1.5

Piața forței de muncă

(scala din stânga: variații procentuale trimestriale; scala din dreapta: procente)

1.3 Orientarea politicii fiscale a zonei euro s-a înăsprit

Se estimează că ponderea deficitului bugetar agregat din zona euro a continuat să se reducă în anul 2024 până la un nivel ușor superior pragului de 3% din PIB (Graficul 1.6), de la 3,6% în 2023. Aceasta reflectă cu precădere o înăsprire a orientării politicii fiscale în anul 2024, ca urmare a eliminării treptate a măsurilor guvernamentale adoptate în perioada 2022-2023, destinate gospodăriilor populației și companiilor pentru a compensa nivelul ridicat al prețurilor produselor energetice și al inflației^[3]. În același timp, majorarea cheltuielilor cu dobânzile plătite în contul datoriei publice, îndeosebi în țările puternic îndatorate, a avut probabil o contribuție negativă la soldul bugetar^[4].

Se anticipează că ponderea datoriei publice în PIB în zona euro a crescut ușor la aproape 88 la sută în anul 2024, de la un nivel deja ridicat de 87,4% în 2023, menținându-se astfel net superioară nivelului înregistrat anterior crizei, respectiv 83,6% în anul 2019 (Graficul 1.6). Această majorare a fost determinată probabil de deficitul primar și de ajustările datorie-deficit pozitive.

Graficul 1.6

Soldul bugetar și datoria publică în zona euro

(% din PIB; orientarea politicii fiscale: puncte procentuale din PIB potențial)

La sfârșitul anului 2024 se preconiza că orientarea politicii fiscale va continua să se înăsprească în 2025, deși într-un ritm mai lent decât în anii precedenți. Totuși, s-a considerat că aceste perspective fiscale erau grevate de un grad ridicat de incertitudine. Riscurile politice decurgeau din planurile bugetare ale țărilor mari din zona euro, precum și din deciziile viitoare ale noii administrații a SUA și răspunsurile la nivel european. Aceste riscuri se adăugau presiunilor fiscale pe termen lung generate de îmbătrânirea populației. În plus, există așteptări tot mai ridicate ca politica fiscală să furnizeze bunuri publice strategice pentru a consolida reziliența economiei europene prin realizarea de progrese pe calea tranziției verzi și a celei digitale și prin creșterea securității economice și a apărării. În ceea ce privește tranziția verde și cea digitală, programul NGEU va avea o contribuție însemnată până la expirarea sa la sfârșitul anului 2026 (a se vedea Caseta 1).

Cadrul reformat de guvernanță economică al UE a intrat în vigoare la 30 aprilie 2024. Acesta se axează pe sustenabilitatea datoriei și vizează asigurarea solidității și sustenabilității finanțelor publice, stimulând în același timp reformele structurale și investițiile^[5]. Un element central al noului cadru îl constituie publicarea planurilor bugetar-structurale pe termen mediu ale țărilor. Aceste planuri definesc o traiectorie de creștere a cheltuielilor nete, precum și ipotezele macroeconomice care stau la baza acesteia și, în cazul statelor care intenționează să prelungească perioada de ajustare de la patru la șapte ani, măsurile bugetar-structurale planificate care le-ar permite acestora să își plaseze ponderile datoriei publice pe o traiectorie descendentă plauzibilă pe termen mediu.

Odată cu publicarea pachetului său de toamnă la 26 noiembrie și 18 decembrie, Comisia Europeană a lansat primul ciclu de punere în aplicare a noului cadru de guvernanță economică. Pachetul include evaluările planurilor bugetar-structurale pe termen mediu ale țărilor și ale proiectelor de planuri bugetare pentru 2025. Comisia Europeană a constatat că 15 dintre cele 16 planuri bugetar-structurale pe termen mediu prezentate de țările din zona euro îndeplinesc cerințele aferente noului cadru. În cazul a patru țări din zona euro (Spania, Franța, Italia și Finlanda), perioada de ajustare bugetară recomandată a fost prelungită de la patru la șapte ani, la solicitarea acestora. Prelungirea trebuie să se bazeze pe un set de angajamente în materie de investiții și de reforme care sunt menite, printre altele, să contribuie la o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și la reziliență, pentru a sprijini sustenabilitatea bugetară^[6].

În urma unei recomandări a Comisiei Europene, Consiliul ECOFIN a decis, în luna iulie 2024, deschiderea procedurii de deficit excesiv în cazul a cinci țări din zona euro, respectiv Belgia, Franța, Italia, Malta și Slovacia. Pentru a corecta deficitele excesive, Comisia Europeană a recomandat traiectorii multianuale ale cheltuielilor nete în conformitate cu planurile bugetar-structurale pe termen mediu disponibile. Traiectoria multianuală a cheltuielilor nete a devenit principalul indicator de supraveghere din noul cadru de guvernanță economică.

Implementarea cadrului revizuit de guvernanță economică în totalitate, în mod transparent și fără întârziere va ajuta autoritățile guvernamentale să reducă de o manieră susținută deficitele bugetare și ponderile datoriei publice în PIB.

1.4 Inflația totală a continuat să scadă către nivelul țintei

Inflația totală în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a continuat să scadă în 2024. Aceasta s-a situat la 2,4% în decembrie 2024, cu 0,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat la finele anului precedent (Graficul 1.7). Dacă în 2023 procesul dezinflaționist s-a datorat în principal corecției șocurilor anterioare la nivelul ofertei, în 2024 acesta a reflectat tot mai mult transmisia politicii monetare restrictive. Eliminarea treptată a măsurilor de sprijin public care fuseseră adoptate ca răspuns la șocurile asociate pandemiei și prețurilor produselor energetice a contribuit la dezinflație prin temperarea cererii agregate. Totuși, aceasta a exercitat și un efect inhibitor asupra procesului dezinflaționist, întrucât măsurile fuseseră concepute pentru a limita inflația. În acest context, cea mai mare parte a fluctuațiilor inflației IAPC pe parcursul anului s-a datorat dinamicii prețurilor produselor energetice, inclusiv intensificării consemnate la finele anului. Prețurile produselor non-energetice au fost principalul factor care a contribuit la continuarea procesului de dezinflație, atât componenta „alimente“, cât și componenta „produse industriale non-energetice“ a IAPC înregistrând rate mai scăzute ale inflației cu 3,5 puncte procentuale și, respectiv, 2,0 puncte procentuale în luna decembrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. În cazul componentei „produse industriale non-energetice“, ratele au atins un nivel apropiat de media pe termen mai lung de 0,6% din perioada prepandemică (calculată pentru intervalul 1999-2019). Scăderea acestor două componente a reflectat disiparea presiunilor din partea costurilor generate de șocurile anterioare la nivelul costurilor și un mediu internațional, în general, mai favorabil în ceea ce privește stabilirea prețurilor. În schimb, componenta „servicii“ a IAPC a fost relativ rigidă, fluctuând în jurul nivelului de 4,0% pe parcursul anului. Această persistență a reflectat impactul relativ puternic al presiunilor salariale asupra multor categorii de servicii, precum și influența unor componente „cu reacție întârziată“ (late movers), cum ar fi asigurările, chiriile pentru locuință etc., ale căror prețuri au reacționat cu o anumită întârziere la șocurile inflaționiste deosebit de puternice din perioadele anterioare.

Graficul 1.7

Inflația totală și componentele sale principale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Dinamica prețurilor produselor energetice a fost, în medie, relativ mai scăzută în 2024 decât în 2023, menținându-se în teritoriu negativ în cea mai mare parte a anului. Ratele anuale negative ale inflației măsurate prin prețurile produselor energetice, consemnate la începutul anului 2024, s-au datorat în principal evoluțiilor prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, iar din luna august, acestea au fost determinate de prețurile combustibililor pentru transport. Volatilitatea de pe piețele angro de energie, asociată unor evenimente precum războiul Rusiei împotriva Ucrainei, precum și efectele de bază generate de evoluțiile din anul precedent au contribuit, de asemenea, la profilul neuniform înregistrat în 2024 de componenta „produse energetice“ a inflației. Dinamica prețurilor alimentelor a sprijinit puternic procesul de dezinflație, în special pe fondul declinului pronunțat din primele luni ale anului, când ratele anuale de creștere a prețurilor au scăzut atât pentru alimentele procesate, cât, mai ales, pentru cele neprocesate, ca urmare a disipării presiunilor din partea costurilor generate de majorările anterioare ale prețurilor produselor energetice și materiilor prime alimentare^[7]. Ulterior, dinamica prețurilor alimentelor a înregistrat o relativă volatilitate, reflectând într-o mare măsură fluctuația prețurilor alimentelor neprocesate, îndeosebi ale legumelor, care a fost probabil asociată condițiilor meteorologice nefavorabile.

Indicatorii inflației de bază urmăresc să surprindă factorul persistent sau comun în ratele inflației, indicând nivelul la care se estimează că inflația totală se va stabiliza pe termen mediu, odată cu disiparea factorilor temporari. Totuși, întrucât indicatorii sus-menționați au fost, la rândul lor, influențați în sens ascendent de șocurile anterioare ample la nivelul ofertei, era de așteptat ca aceștia să se modereze în cadrul procesului general de dezinflație^[8]. Inflația de bază – măsurată prin inflația IAPC exclusiv componentele volatile „produse energetice” și „alimente” – a scăzut de la 3,4% în decembrie 2023 la 2,7% în aprilie 2024, iar ulterior a consemnat, în linii mari, fluctuații minore, situându-se la același nivel de 2,7% și în decembrie 2024. Parcursul descendent al inflației de bază în prima parte a anului 2024 reflectă diminuarea dinamicii prețurilor produselor industriale non-energetice, în timp ce inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a menținut la valori relativ neschimbate în aceeași perioadă, fluctuând în jurul unei rate de 4,0%. De regulă, inflația măsurată prin prețurile serviciilor necesită un interval mai îndelungat pentru a scădea comparativ cu alte componente ale inflației, întrucât multe categorii de servicii reacționează cu o anumită întârziere la șocurile inflaționiste generale (de exemplu, chiriile pentru locuință, asigurările și serviciile de sănătate și educație). Persistența inflației măsurate prin prețurile serviciilor în 2024 este legată și de creșterea semnificativă a câștigurilor salariale, care au o pondere mai mare în structura costurilor în sectorul serviciilor decât în industria prelucrătoare. Alți indicatori ai inflației de bază au consemnat, la rândul lor, scăderi pe parcursul anului, în pofida unei ușoare volatilități, în special în prima jumătate a acestuia. În ansamblu, aceste scăderi reflectă atenuarea efectelor șocurilor anterioare la nivelul ofertei, precum și reducerea cererii în contextul politicii monetare în continuare restrictive. Acest ultim factor explică, totodată, de ce dezinflația a fost mai pronunțată în cazul bunurilor decât în cazul serviciilor, având în vedere că ponderea componentelor considerate senzitive la politica monetară este mai mare în categoria bunurilor decât în cea a serviciilor^[9].

Presiunile din surse interne asupra costurilor, măsurate prin dinamica deflatorului PIB, s-au redus la 2,9% în 2024, de la 5,9% în 2023. Această evoluție a reflectat diminuarea contribuțiilor din partea costurilor unitare cu forța de muncă și a profiturilor unitare (Graficul 1.8). Contribuția din partea profiturilor unitare a scăzut, pe măsură ce profiturile au amortizat tot mai mult presiunile încă ridicate în sensul creșterii din partea costurilor unitare cu forța de muncă^[10]. Totodată, aceste presiuni s-au atenuat ca urmare a reducerii dinamicii salariale, măsurată prin remunerarea pe salariat, precum și a consolidării relative a creșterii productivității muncii. Dinamica anuală a remunerării pe salariat a scăzut la 4,5% în 2024, de la 5,3% în 2023, însă s-a menținut la valori semnificativ peste media de 2,2% din perioada prepandemică, pe fondul condițiilor încă restrictive de pe piețele forței de muncă și al presiunii persistente în sensul compensării inflației. Moderarea dinamicii remunerării pe salariat a reflectat o reacție mai rapidă din partea deviației salariale decât a creșterii salariilor negociate^[11], indicând, printre altele, posibilitatea ca ajustările pentru compensarea inflației să nu mai fie incluse în deviația salarială, ci să fie încorporate în salariile negociate. La sfârșitul anului 2024, salariile reale din zona euro reveniseră, în mare parte, la nivelurile anterioare creșterii accelerate a inflației.

Graficul 1.8

Deflatorul PIB și componente

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Anticipațiile privind inflația pe termen mai lung, exprimate în Sondajul BCE în rândul specialiștilor în prognoză, au scăzut de la 2,1% la sfârșitul anului 2023 la 2,0% în sondajul publicat în trimestrul I 2024 și s-au menținut bine ancorate la acest nivel în rundele ulterioare din cursul anului (Graficul 1.9). Datele din alte sondaje, de exemplu Sondajul BCE în rândul analiștilor monetari și Consensus Economics, au arătat, de asemenea, că anticipațiile privind inflația pe termen mai lung erau în concordanță cu ținta de 2% a BCE. Politica monetară restrictivă a contribuit la dezinflație nu doar prin frânarea cererii, ci și prin ancorarea fermă a anticipațiilor inflaționiste pe termen mai lung, limitând astfel riscul apariției unor efecte de runda a doua. Indicatorii de piață ai compensării inflației pe termen mai lung (de exemplu, rata forward peste 5 ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de 5 ani indexate la inflație) au manifestat un grad relativ mai pronunțat de volatilitate pe parcursul anului, însă au convers către niveluri apropiate de 2% spre finalul acestuia. Volatilitatea observată pe parcursul anului s-a datorat cel mai probabil modificărilor primelor de risc de inflație, anticipațiile reale privind inflația fiind estimate a se menține relativ stabile în jurul valorii de 2%. În ceea ce privește consumatorii, mediana anticipațiilor privind inflația peste trei ani s-a redus începând din trimestrul II 2024 până în luna octombrie, când a atins 2,1%, cel mai scăzut nivel din februarie 2022, momentul invaziei Ucrainei de către Rusia. Totuși, anticipațiile au depășit ulterior acest nivel până la sfârșitul anului, ca urmare a creșterii inflației și a gradului ridicat de incertitudine, rămânând însă la valori inferioare celor consemnate la începutul anului^[12].

Graficul 1.9

Indicatori din sondaje și indicatori de piață ai anticipațiilor privind inflația

(variații procentuale anuale)

1.5 Condițiile de finanțare s-au relaxat treptat, deși au rămas restrictive

În condițiile în care presiunile inflaționiste s-au atenuat treptat pe parcursul anului 2024 (a se vedea Secțiunea 1.4), BCE a moderat gradul de restrictivitate a politicii monetare prin reducerea ratelor dobânzilor reprezentative începând cu luna iunie (a se vedea Secțiunea 2.1). În semestrul I 2024, rata OIS (randamentul de pe piața operațiunilor de swap pe rate ale dobânzii overnight) fără risc pe zece ani s-a majorat treptat cu aproximativ 50 puncte de bază și a atins un maxim al anului în perioada verii. Ulterior, pe fondul declinului consemnat de anticipațiile piețelor financiare privind ratele dobânzilor și al scăderii primelor de risc la termen, rata OIS pe zece ani s-a redus treptat, până la o medie de 2,2% în decembrie 2024 (Graficul 1.10), cu aproximativ 20 puncte de bază sub media înregistrată în luna decembrie 2023. Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen lung s-au situat la finele anului 2024 la niveluri în general mai ridicate decât la începutul perioadei analizate. Randamentele obligațiunilor suverane din Franța au consemnat valori semnificativ superioare celor din aceeași perioadă a anului anterior, pe fondul incertitudinilor sporite asociate perspectivelor fiscale și evoluțiilor politice interne. Spread-urile dintre randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen lung și ratele dobânzilor fără risc corespunzătoare s-au majorat, în general, în ultimul trimestru al anului, reflectând ameliorarea penuriei de garanții în contextul intensificării preconizate a activității de emisiune de titluri de stat și al reducerii bilanțului Eurosistemului. În cazul Italiei, comprimarea spread-urilor datorită perspectivelor mai favorabile ale ratingului suveran a contribuit la scăderea randamentelor obligațiunilor pe termen lung în anul 2024. În ultima lună a anului, randamentele nominale ale obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculate ca medie ponderată cu PIB, s-au menținut, în medie, pe același palier (2,7%) ca în luna decembrie 2023.

Graficul 1.10

Ratele dobânzilor pe termen lung și costul împrumuturilor pentru firme și populație pentru achiziția de locuințe

(procente p.a.)

Cotațiile acțiunilor s-au majorat în anul 2024 atât în sectorul nefinanciar, cât și – în mai mare măsură – în cel financiar. În cazul acestuia, majorarea cotațiilor s-a datorat în principal sectorului bancar, care a beneficiat de niveluri ridicate de profitabilitate. Indicii cu bază largă aferenți cotațiilor acțiunilor companiilor nefinanciare și, respectiv, băncilor din zona euro s-au situat la finele perioadei analizate cu aproximativ 3% și, respectiv, 21% peste valorile înregistrate la sfârșitul anului 2023. Scăderea primelor de risc aferente plasamentelor în acțiuni, ameliorarea anticipațiilor privind câștigurile pe termen scurt, majorarea dividendelor distribuite și scăderea ratelor dobânzilor fără risc pe termen lung au susținut prețurile acțiunilor. Randamentele obligațiunilor corporative s-au comprimat atât pe segmentul investment grade, cât și pe cel cu randament ridicat și s-au situat la sfârșitul lunii decembrie 2024 la niveluri inferioare celor din aceeași perioadă a anului anterior, reflectând scăderea ratelor dobânzilor fără risc și îngustarea spread-urilor.

Depozitele bancare și-au stopat contracția și au început să se redreseze spre finele anului 2024, iar masa monetară în sens larg (M3) s-a revigorat pe măsură ce gradul de restrictivitate a politicii monetare s-a temperat. Variația anuală a M3 a fost de 3,4% în luna decembrie, comparativ cu 0% în ultima lună a anului 2023 (Graficul 1.11). Redresarea a avut ca factor determinant intrările externe nete, care au reflectat excedentul considerabil de cont curent, generat de nivelul scăzut al importurilor și de interesul extern pentru obligațiunile zonei euro, în contextul unor randamente atractive. Aceste intrări au compensat, în linii mari, restrângerea lichidității în contextul reducerii bilanțului Eurosistemului. Pe fondul rambursării (integrale până la sfârșitul anului) fondurilor împrumutate în cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung și al comprimării portofoliilor de active ale Eurosistemului, băncile au continuat să apeleze la surse de finanțare de pe piață mai costisitoare. Totuși, costurile de finanțare ale acestora s-au redus treptat de la nivelurile maxime din 2023, deși cu mai puțin decât ratele dobânzilor de politică monetară. Bilanțurile băncilor s-au menținut robuste în ansamblu.

Condițiile de finanțare din zona euro au rămas restrictive în anul 2024, deși reducerile ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE au atenuat într-o oarecare măsură gradul de restrictivitate a politicii monetare. Ratele nominale ale dobânzilor la creditele bancare acordate firmelor și populației s-au diminuat întrucâtva, după ce în 2023 au atins cele mai ridicate niveluri din ultimii aproape 15 ani. Rata agregată a dobânzii la creditele bancare acordate companiilor nefinanciare s-a situat la 4,4% în luna decembrie, în scădere cu aproximativ 90 puncte de bază față de finele anului 2023, iar rata echivalentă în cazul populației pentru achiziționarea de locuințe a consemnat un declin de aproximativ 60 puncte de bază, până la 3,4% (Graficul 1.10). Spread-ul considerabil dintre ratele dobânzilor pentru firme și respectiv pentru populație care s-a format în timpul fazei de întărire a politicii monetare s-a îngustat astfel doar marginal. Diferențele dintre ratele dobânzilor la credite de la o țară la alta s-au menținut reduse, semnalând o transmisie în general fără sincope a politicii monetare a BCE la nivelul zonei euro.

Creditarea bancară a firmelor și a populației a rămas modestă, pe seama condițiilor de creditare încă restrictive și a cererii agregate reduse (Graficul 1.11), manifestând însă semne de redresare în a doua jumătate a anului. Sondajul privind creditul bancar în zona euro a indicat o înăsprire a standardelor de creditare ale băncilor (respectiv ghidurile interne sau criteriile de aprobare) pentru împrumuturile acordate firmelor în trimestrul IV 2024, după stabilizarea în linii mari consemnată în trimestrele anterioare. Disponibilitatea creditelor bancare a cunoscut doar o îmbunătățire temporară, urmată de o deteriorare în ultimul trimestru al anului, conform Sondajului privind accesul la finanțare al întreprinderilor. Rata anuală de creștere a creditelor bancare acordate firmelor s-a situat la 1,7% în luna decembrie. În ansamblu, finanțarea companiilor prin îndatorare s-a menținut modestă, iar fluxurile nete de finanțare din surse externe către firme s-au situat semnificativ sub dinamica pe termen lung, în pofida majorării emisiunilor de acțiuni cotate și a estimărilor privind valoarea justă a acestor acțiuni (Graficul 1.12). Pe segmentul populației, redresarea treptată a ritmului anual de creștere a creditelor bancare, care a ajuns la 1,1% în luna decembrie, s-a datorat în principal împrumuturilor ipotecare. Această evoluție a fost în concordanță cu relaxarea în ansamblu a standardelor de creditare pe parcursul anului și cu revigorarea puternică a cererii de împrumuturi, conform sondajelor privind creditul bancar din semestrul II 2024, precum și cu intențiile susținute vizând achiziția de locuințe semnalate în Sondajul privind așteptările consumatorilor în toată perioada analizată. Pe de altă parte, la sfârșitul anului 2024, ponderea gospodăriilor populației care au semnalat în sondajul respectiv o deteriorare din perspectiva accesului la credite depășea în continuare procentul respondenților care au raportat o îmbunătățire, apelul susținut la creditele de consum fiind concentrat la nivelul gospodăriilor cu venituri mai mici. În plus, băncile au raportat în continuare o înăsprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum pe tot parcursul anului 2024.

Graficul 1.11

Dinamica M3 și cea a creditului acordat firmelor și populației

(variații procentuale anuale)

Graficul 1.12

Fluxurile nete de finanțare din surse externe către firme

(fluxuri anuale; miliarde EUR)

Caseta 1
Efectele de durată ale pandemiei de COVID-19 și ale tendințelor structurale asupra creșterii productivității

Zona euro traversează o perioadă de transformări, caracterizată de șocuri economice și schimbări structurale profunde, cu impact asupra creșterii productivității pe termen mediu și lung. În ultimii ani, zona euro s-a confruntat cu un mix excepțional de perturbări și schimbări structurale în desfășurare și în prezent, care influențează creșterea productivității în moduri complexe și incerte. Pandemia de COVID-19, tranziția digitală rapidă, alături de tranziția verde și cea demografică sunt considerate factori esențiali care afectează perspectivele productivității pe termen mediu și lung. Fiecare dintre aceste elemente introduce mecanisme distincte cu impact asupra productivității, iar interacțiunile lor complică și mai mult mediul economic. Caseta de față analizează dinamica și implicațiile acestor factori asupra creșterii productivității, având la bază analiza recentă privind productivitatea efectuată de un grup de experți din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)^[13].

Impactul de durată al pandemiei asupra creșterii productivității

Pandemia a provocat perturbări pe scară largă la nivelul țărilor, sectoarelor și firmelor, afectând creșterea productivității în moduri fără precedent. Amploarea crizei, măsurile de izolare și modificarea tiparelor de muncă și de consum, precum și sprijinul consistent prin intermediul politicilor acordat de autorități întreprinderilor și gospodăriilor au reprezentat aspecte distincte față de caracteristicile perioadelor anterioare de declin economic.

Răspunsurile în materie de politici au împiedicat producerea falimentelor pe scară largă, dar au afectat realocarea resurselor pentru creșterea productivității. Potrivit datelor disponibile, criza a determinat o scădere mult mai pronunțată a activității sau o probabilitate mai mare de a ieși de pe piață în cazul companiilor cu productivitate redusă comparativ cu firmele cu productivitate mai ridicată, ceea ce a contribuit la realocarea resurselor pe termen scurt (Graficul A). Acest efect a fost însă mai puțin pronunțat decât în crizele anterioare, ca urmare a sprijinului extins acordat de autorități prin intermediul politicilor, care a împiedicat ieșirea de pe piață a firmelor și reducerea activității acestora. Analiza efectuată de Grupul de experți al SEBC arată că alocarea subvențiilor către firme a devenit o sursă mai clară de distorsiuni în timp, în pofida menținerii nemodificate a criteriilor de eligibilitate.

Pandemia a accelerat procesul de digitalizare, a schimbat comportamentul consumatorilor și a avut un impact asupra distribuției concediilor medicale și asupra nivelului de educație, cu posibile efecte pe termen lung. Consolidarea economiei digitale, inclusiv creșterea recursului la munca la distanță, sprijinită de inițiative precum programul NGEU, oferă o perspectivă promițătoare. În același timp, pandemia a avut efecte de lungă durată asupra forței de muncă, iar consecințele sale pe termen lung asupra creșterii productivității nu pot fi cuantificate încă pe deplin.

Graficul A

Distribuția productivității firmelor dintr-un sector care au ieșit de pe piață comparativ cu firmele care au supraviețuit în acel sector în anul 2020

(densitate)

Tranziția digitală și creșterea productivității

Tehnologiile digitale pot stimula eficiența lucrătorilor, îmbunătățind îndeplinirea sarcinilor și facilitând externalizarea activităților auxiliare. În plus, digitalizarea sporește competitivitatea pieței, permite o creștere a activității firmelor fără a fi necesară prezența fizică a acestora pe piețele respective (scale without mass) și extinde accesul pe piață prin intermediul comerțului electronic. Datele la nivel de firmă din țări precum Franța și Austria demonstrează că investițiile în tehnologiile digitale pot determina o creștere susținută a productivității, însă după o perioadă inițială de ajustare și de o amploare relativ redusă în medie.

Câștigurile de productivitate generate de digitalizare sunt extrem de eterogene la nivelul sectoarelor economice și al firmelor. Impactul investițiilor digitale este redus, în medie, însă acesta poate depăși media de până la 17 ori în cazul sectoarelor care pot beneficia de digitalizare. În plus, doar aproximativ 30% dintre firme, de obicei cele mai productive, reușesc să utilizeze noile tehnologii digitale prin metode inovatoare și radicale în vederea îmbunătățirii productivității lor, deoarece au competențele necesare și dețin imobilizările necorporale aferente (Graficul B). În ceea ce privește efectele agregate, îmbunătățirea eficienței ca urmare a digitalizării a stimulat considerabil creșterea productivității muncii, potrivit simulărilor care indică faptul că, în absența acestor evoluții favorabile, creșterea productivității în țări precum Germania și Franța ar fi fost semnificativ mai mică.

Impactul tranziției verzi asupra creșterii productivității

Necesitatea urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră a condus la punerea în aplicare a unor politici care promovează adoptarea de soluții cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cu un posibil impact asupra creșterii productivității la nivel agregat. Cele două canale principale prin care tranziția verde influențează productivitatea sunt investițiile în inovarea ecologică și realocarea resurselor. Necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră încurajează firmele să inoveze și să integreze practici mai eficiente și mai durabile în operațiunile lor. În același timp, economia se orientează către sectoare mai ecologice, redistribuind forța de muncă și capitalul din industriile și întreprinderile poluante. Această realocare poate spori productivitatea totală atunci când resursele sunt transferate către utilizări mai eficiente.

Graficul B

Impactul estimat al digitalizării asupra creșterii productivității totale a factorilor de producție (TFP) în firmele cu niveluri inițiale diferite ale TFP

(puncte procentuale)

Evidențele empirice sugerează că politicile stricte de mediu pot stimula inovarea ecologică pe termen lung, dar pot avea efecte negative asupra creșterii productivității totale a factorilor de producție (TFP) pe termen scurt. Analiza grupului de experți arată că este nevoie de un mix de politici, care să combine taxele pe emisiile de dioxid de carbon, reglementările și sprijinul acordat în materie de tehnologii ecologice pentru realizarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Cu toate acestea, tranziția va fi costisitoare pe termen scurt, pe măsură ce firmele se adaptează, și va avea efecte negative asupra creșterii TFP, în special în cazul firmelor mici poluante, ca urmare a accesului limitat la finanțare al acestora. Politicile de mediu stimulează însă inovarea ecologică, după cum arată creșterea semnificativă a numărului de brevete în domeniul tehnologiilor ecologice depuse de întreprinderile poluante. Această intensificare a inovării ecologice va conduce probabil la o creștere mai mare a productivității pe termen lung.

Impactul asupra productivității exercitat de realocarea resurselor în contextul politicilor de tranziție variază de la un sector la altul. La nivelul anumitor sectoare, realocarea intersectorială a resurselor va reduce în mod automat productivitatea, întrucât sectoarele cu emisii ridicate de dioxid de carbon sunt, în medie, mai productive. Totuși, analiza pe un palier mai restrâns, în cadrul unor sub-sectoare, pune în evidență faptul că intensitatea emisiilor de dioxid de carbon la nivel de întreprindere și productivitatea muncii nu sunt neapărat corelate. Prin urmare, realocarea resurselor dinspre firmele cu emisii ridicate de dioxid de carbon către cele cu emisii scăzute nu determină în mod necesar creșterea productivității. Informațiile la nivel de firmă din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii arată că, în majoritatea sectoarelor, firmele cele mai eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon sunt, de asemenea, cele mai productive. Aceasta înseamnă că, la nivelul actual al productivității firmelor, realocarea resurselor către firme mai ecologice va conduce la o accelerare a dinamicii productivității muncii în sectoarele respective, caeteris paribus. Cu toate acestea, situația este diferită pentru alte sectoare, cum ar fi cele producătoare de celuloză, hârtie și metale feroase, iar realocarea resurselor va reduce productivitatea.

Concluzii

Interacțiunea dintre șocurile recente și tendințele structurale actuale creează un mediu complex pentru creșterea productivității pe termen mediu și lung. Pandemia, tranziția digitală și tranziția verde creează, fiecare în parte, provocări și oportunități unice. Potrivit raportului recent al lui Mario Draghi, factorii de decizie trebuie să gestioneze cu atenție acest context pentru a promova un mediu favorabil creșterii susținute a productivității, valorificând tehnologiile digitale și cele ecologice și atenuând, în același timp, posibilele efecte de distorsiune ale măsurilor de politică^[14]. În linie cu evoluțiile economice la nivel mondial, este imperativ ca factorii de decizie din zona euro să ia în considerare aceste interacțiuni pentru a modela și sprijini în mod eficace traiectoriile viitoare de creștere a productivității.

2 Politica monetară a consemnat debutul unui proces de relaxare, menținându-se însă în teritoriu restrictiv

În anul 2024, Consiliul guvernatorilor a moderat nivelul de restrictivitate a politicii monetare, în condițiile semnalelor de convergență susținută a inflației către ținta de 2% și ale trenării creșterii economice din zona euro (a se vedea Secțiunea 2.1). Ratele dobânzilor au rămas nemodificate pe aproape întreg parcursul primului semestru al anului. Consiliul guvernatorilor a redus apoi rata dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 puncte de bază atât în iunie, cât și în septembrie, marcând o reorientare către o politică monetară mai puțin restrictivă. Acesta și-a menținut angajamentul față de o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta în stabilirea nivelului și duratei corespunzătoare de restrictivitate. În trimestrul III, activitatea economică a continuat să se caracterizeze printr-o creștere modestă, în condițiile unor semne de stabilizare, fiind susținută de majorarea consumului și a cererii globale. Reflectând încrederea sporită în scăderea treptată a inflației, Consiliul guvernatorilor a continuat să reducă rata dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 puncte de bază în lunile octombrie și decembrie.

Dimensiunea bilanțului Eurosistemului s-a restrâns cu 500 de miliarde EUR în anul 2024, ajungând la 6 400 de miliarde EUR la finele perioadei analizate, ca parte a procesului de normalizare început în anul 2022 (a se vedea Secțiunea 2.2). Reducerea a fost determinată de rambursările anticipate și de ajungerea la scadență a operațiunilor din cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III), precum și de restrângerea portofoliului aferent programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și într-o oarecare măsură a celui aferent programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). În cazul celui de-al doilea portofoliu, începând cu luna iulie s-a consemnat trecerea la reinvestiri parțiale. Consiliul guvernatorilor a aprobat modificări ale cadrului operațional de implementare a politicii monetare în luna martie 2024 (a se vedea Caseta 2) și a sistat reinvestirile în cadrul PEPP la sfârșitul anului 2024.

În perioada analizată, Eurosistemul și-a îmbunătățit cadrul de gestionare a riscurilor pentru a asigura implementarea politicilor într-o manieră eficientă din punctul de vedere al riscurilor. Ca urmare a ratelor ridicate ale dobânzilor, BCE a înregistrat pierderi din venituri nete negative din dobânzi, care vor fi acoperite de profituri viitoare (a se vedea Secțiunea 2.3 și Conturile anuale ale BCE pentru anul 2024). Se anticipează că veniturile nete din dobânzi ale Eurosistemului se vor majora din nou în anii următori, susținând reziliența sa financiară.

2.1 Moderarea nivelului de restrictivitate a politicii monetare

Consiliul guvernatorilor a evaluat în luna ianuarie 2024 situația economiei zonei euro, concluzionând că activitatea economică era în continuare modestă, după stagnarea înregistrată pe parcursul anului 2023. Perspectivele pe termen scurt privind creșterea economică în zona euro erau marcate de moderarea activității economice globale și a schimburilor comerciale, precum și de condițiile restrictive de finanțare, în contextul riscurilor provenind din escaladarea tensiunilor geopolitice ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu și a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, o serie de indicatori anticipativi din sondaje sugerau o intensificare a creșterii economice pe un orizont de timp mai îndelungat. În pofida creșterii lente, piața forței de muncă a rămas robustă, după scăderea în linii mari constantă a ratei șomajului amorsată în septembrie 2020. Inflația s-a accelerat în decembrie 2023 ca urmare a unui efect de bază la nivelul prețurilor produselor energetice și s-a menținut ridicată, la 2,9%. Pe de altă parte, majoritatea măsurilor inflației de bază și-au continuat traiectoria descendentă, pe măsură ce efectele șocurilor anterioare pe partea ofertei s-au atenuat, iar impactul politicii monetare restrictive s-a tradus într-o reducere a cererii. Consiliul guvernatorilor a confirmat evaluarea potrivit căreia ratele dobânzilor reprezentative ale BCE se situau la niveluri care, menținute pe o durată suficient de îndelungată, vor contribui substanțial la revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei de 2% pe termen mediu. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a decis în ședința din luna ianuarie ca ratele dobânzilor reprezentative să rămână nemodificate la nivelurile stabilite în septembrie 2023, reiterând că le va menține la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar.

În cadrul proiecțiilor macroeconomice ale experților BCE din luna martie, perspectivele inflației au fost revizuite în sens descendent, în special pentru anul 2024, reflectând o contribuție mai scăzută din partea prețurilor produselor energetice. Se anticipa o reducere treptată a inflației, în timp, către ținta BCE. Inflația totală s-a diminuat în luna februarie, dar presiunile inflaționiste interne au rămas ridicate, parțial ca urmare a dinamicii salariale robuste și scăderii productivității muncii. Evoluția economiei zonei euro a rămas modestă. Conform evaluărilor, consumatorii au continuat să își limiteze cheltuielile, investițiile s-au moderat și exporturile s-au redus, reflectând încetinirea cererii externe și unele pierderi de competitivitate în cazul firmelor din zona euro. Experții BCE și-au revizuit în sens descendent proiecțiile privind creșterea economică pe termen scurt. Totuși, activitatea economică era anticipată să se redreseze și să se intensifice în timp, susținută inițial de consum, iar ulterior și de investiții. Astfel, se preconiza o revigorare a veniturilor reale, pe fondul scăderii inflației și al majorărilor salariale. În pofida condițiilor de finanțare în continuare restrictive, se anticipau de asemenea o disipare progresivă a efectului inhibitor asupra cererii exercitat de creșterile anterioare ale ratelor dobânzilor și o majorare a exporturilor. Pe baza abordării bazate în continuare pe date și a evaluării privind perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare, Consiliul guvernatorilor a decis, în luna martie, menținerea celor trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile existente.

Cu aceeași ocazie, Consiliul guvernatorilor a subliniat importanța realizării de progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital, în vederea stabilizării creșterii economice atunci când țările se confruntă cu șocuri locale pe care politica monetară nu le poate contracara. Un sistem financiar mai integrat și mai diversificat este de natură să sporească partajarea riscurilor în sectorul privat la nivel transfrontalier, să contribuie la reducerea fragmentării financiare și să asigure transmisia eficace a politicii monetare la nivelul întregii zone euro, la care se adaugă alte avantaje.

Tot în luna martie 2024, Consiliul guvernatorilor a aprobat modificări ale cadrului operațional de implementare a politicii monetare. Evaluarea cadrului operațional, anunțată în luna decembrie 2022, a stabilit principiile și parametrii principali pentru implementarea politicii monetare și pentru furnizarea de lichiditate din partea băncii centrale în contextul reducerii progresive a surplusului de lichiditate din sectorul bancar (a se vedea Caseta 2). Astfel, Consiliul guvernatorilor a decis că va continua să influențeze orientarea politicii monetare prin ajustarea ratei dobânzii la facilitatea de depozit și că va furniza lichiditate într-o manieră flexibilă, bazată pe necesarul băncilor, printr-o gamă largă de instrumente, inclusiv – într-o etapă ulterioară – operațiuni structurale de creditare pe termen mai lung și un portofoliu structural de titluri de valoare. De asemenea, s-a aprobat reducerea, începând cu 18 septembrie 2024, de la 50 la 15 puncte de bază a spread-ului dintre rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și cea la facilitatea de depozit.

Inflația a continuat să se tempereze, atingând 2,4% în martie, în condițiile în care majoritatea măsurilor inflației de bază s-au redus, confirmând scenariul unei diminuări graduale a presiunilor asupra prețurilor. Cu toate acestea, inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a menținut ridicată, la 4,0%, pe seama majorărilor prețurilor interne. Salariile s-au menținut pe o traiectorie ascendentă, analizând ultimul trimestru al anului 2023, deși într-un ritm mai lent decât cel anticipat. Majorarea costurilor cu forța de muncă a fost parțial absorbită de profiturile companiilor, ceea ce a limitat impactul asupra prețurilor de consum. Pe de altă parte, variația costurilor unitare cu forța de muncă a rămas ridicată – deși în scădere față de nivelul înalt înregistrat anterior –, reflectând creșterea modestă a productivității.

Pe parcursul anului, a devenit din ce în ce mai clar că politica monetară restrictivă a Consiliului guvernatorilor exercita un impact semnificativ asupra economiei și, implicit, asupra inflației. În trimestrul I 2024, costurile ridicate ale împrumuturilor pentru întreprinderi și gospodării, precum și standardele mai stricte de creditare au condus la reduceri ale planurilor de investiții și ale achizițiilor de locuințe, precum și la o nouă scădere a cererii de credite. Deși cheltuielile pentru servicii s-au menținut reziliente, firmele din industria prelucrătoare se confruntau cu o cerere redusă. Producția se situa în continuare la niveluri scăzute, mai ales în sectoarele energointensive. Se anticipa totuși o accelerare a dinamicii exporturilor zonei euro, susținută de o economie globală mai puternică și de cererea sporită de bunuri comercializabile.

În luna aprilie, Consiliul guvernatorilor a anunțat că va menține cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE nemodificate, în teritoriu restrictiv, subliniind angajamentul față de o abordare bazată pe date, de la o ședință la alta, fără a își asuma în prealabil o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor. Consiliul guvernatorilor a comunicat în premieră că ar fi adecvată reducerea nivelului de restrictivitate a politicii monetare în cazul în care evaluarea privind perspectivele inflației, dinamica inflației de bază și robustețea transmisiei politicii monetare ar fi de natură să sporească în continuare încrederea în convergența susținută a inflației către țintă.

Acest moment a sosit în luna iunie, iar Consiliul guvernatorilor a hotărât să reducă cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază, după nouă luni în care le-a menținut constante. De la ședința Consiliului guvernatorilor din septembrie 2023, care a marcat ultima majorare a ratelor dobânzilor, inflația s-a redus cu 2,6 puncte procentuale, iar perspectivele inflației s-au ameliorat considerabil. Măsurile inflației de bază s-au temperat, de asemenea, întărind semnalele privind diminuarea presiunilor inflaționiste, iar anticipațiile privind inflația s-au redus pe toate orizonturile. Politica monetară a menținut condițiile de finanțare restrictive. Prin frânarea cererii și menținerea unei ancorări solide a anticipațiilor privind inflația, aceasta a contribuit semnificativ la revenirea inflației la niveluri scăzute.

În pofida acestor evoluții pozitive, presiunile inflaționiste interne s-au menținut puternice, iar dinamica salarială a rămas la niveluri ridicate, compensând saltul precedent al inflației. Rata inflației era așteptată să rămână superioară țintei și o bună parte din anul următor. Experții Eurosistemului și-au revizuit ușor în sens ascendent proiecțiile privind inflația pentru 2024 și 2025 comparativ cu luna martie, anticipând fluctuații ale ratei inflației pentru restul anului 2024, inclusiv pe seama unor efecte de bază asociate prețurilor produselor energetice. Se preconiza însă că rata inflației va coborî apoi în direcția țintei în semestrul II 2025, ca urmare a creșterii mai modeste a costurilor cu forța de muncă, a manifestării efectelor politicii monetare restrictive și a atenuării impactului crizei energetice și al pandemiei.

Inflația s-a intensificat la 2,6% în luna mai, deși atât dinamica prețurilor alimentelor, cât și cea a prețurilor bunurilor s-au redus. Ritmul de creștere a prețurilor produselor energetice a urcat marginal, după înregistrarea unor valori anuale negative timp de un an, iar inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-a accelerat la 4,1%, față de 3,7% în aprilie.

După cinci trimestre de stagnare, economia zonei euro a înregistrat o creștere de 0,3% în trimestrul I 2024. Sectorul serviciilor consemna o expansiune, iar cel prelucrător prezenta indicii de stabilizare la niveluri scăzute. Ocuparea forței de muncă s-a majorat cu 0,3% în primul trimestru al anului, fiind create aproximativ 500 000 de locuri de muncă noi în perioada parcursă din luna decembrie 2023. Se anticipa că activitatea economică va rămâne modestă pe termen scurt, iar ulterior se va redresa, fiind susținută de majorările salariale, de îmbunătățirea raportului de schimb și de creșterea veniturilor reale. Costurile de finanțare s-au cantonat pe un platou la niveluri restrictive, iar dinamica activității de creditare a rămas modestă ca urmare a majorărilor anterioare ale ratelor dobânzilor de politică monetară. În plus, băncile au rambursat un volum mare de fonduri împrumutate în cadrul OTRTL III în luna iunie 2024, ulterior rambursării masive din luna martie, ceea ce a condus la o reducere substanțială a surplusului de lichiditate.

Tot în luna iunie, Consiliul guvernatorilor a confirmat că va reduce în a doua jumătate a anului portofoliile de titluri deținute de Eurosistem în cadrul PEPP în medie cu 7,5 miliarde EUR pe lună. Aceasta urma să fie, în linii mari, similară abordării din cazul APP.

La momentul ședinței din luna iulie, Consiliul guvernatorilor a constatat că majoritatea măsurilor privind inflația fie s-au menținut stabile, fie s-au redus în luna iunie, conform anticipațiilor, deși presiunile inflaționiste interne și inflația măsurată prin prețurile serviciilor erau încă ridicate. Salariile au continuat să crească într-un ritm alert, dar impactul acestora asupra inflației era încă atenuat într-o anumită măsură de marjele de profit. Informațiile noi sprijineau, în linii mari, evaluarea precedentă privind perspectivele inflației pe termen mediu, astfel încât Consiliul guvernatorilor a hotărât ca ratele dobânzilor de politică monetară să rămână nemodificate în ședința din luna iulie, reiterându-și angajamentul față de o politică monetară restrictivă atât timp cât va fi necesar.

Rata anuală a inflației s-a redus la 2,2% în luna august, față de 2,6% în iulie. Cu toate acestea, presiunile inflaționiste interne și inflația măsurată prin prețurile serviciilor s-au menținut ridicate, în principal pe fondul majorărilor salariale. Presiunile generate de costurile cu forța de muncă au continuat să se atenueze, dar au rămas, de asemenea, ridicate. Proiecțiile experților BCE din luna septembrie au confirmat perspectivele anterioare ale inflației, consolidând scenariul unei reveniri treptate și sustenabile a inflației la nivelul de 2%. Inflația era anticipată să se majoreze în perioada de la sfârșitul anului 2024 și să se diminueze în direcția țintei în a doua jumătate a anului 2025. În condițiile în care dinamica prețurilor serviciilor a fost superioară celei estimate, proiecțiile privind inflația de bază (inflația totală exclusiv produse energetice și alimente) pentru anii 2024 și 2025 au fost revizuite în sens ușor ascendent, sugerând însă în continuare o traiectorie descendentă rapidă.

La momentul ședinței Consiliului guvernatorilor din luna septembrie, condițiile de finanțare au rămas restrictive, iar dinamica activității de creditare era în continuare lentă, pe fondul cererii scăzute. Activitatea economică modestă a condus la o creștere economică de 0,2% în trimestrul II 2024, într-un ritm mai lent decât cel din trimestrul I și sub așteptări. Creșterea economică s-a datorat în principal exporturilor nete și cheltuielilor publice. Consumul privat și investițiile, care erau așteptate să reprezinte motorul redresării, s-au menținut la un nivel scăzut, probabil din cauza riscurilor geopolitice ridicate. Prin urmare, experții BCE și-au revizuit în sens descendent proiecțiile privind creșterea economică comparativ cu luna iunie, reflectând o contribuție mai redusă din partea cererii interne pe parcursul trimestrelor următoare. Se preconiza că activitatea economică se va consolida în timp și va crește cu 0,8% în 2024, ritmul accelerându-se la 1,3% în 2025 și 1,5% în 2026. Această redresare urma să fie susținută de majorarea consumului, de disiparea treptată a efectelor politicii monetare restrictive, precum și de creșterea cererii la nivel mondial și a exporturilor.

Pe fondul noilor informații care au devenit disponibile și care au consolidat încrederea în scăderea treptată a inflației spre ținta BCE, Consiliul guvernatorilor a decis în luna septembrie reducerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit – prin intermediul căreia influențează orientarea politicii monetare – cu 25 puncte de bază, marcând un nou pas în direcția moderării nivelului de restrictivitate a politicii monetare. După cum s-a anunțat în prealabil la 13 martie 2024, o serie de modificări aduse cadrului operațional de implementare a politicii monetare au intrat în vigoare începând cu data de 18 septembrie (a se vedea Caseta 2). Mai exact, spread-ul dintre rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de depozit a fost ajustat la 15 puncte de bază, iar spread-ul dintre rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală și rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare a rămas nemodificat la 25 puncte de bază. În luna septembrie, surplusul de lichiditate din zona euro a scăzut sub 3 000 de miliarde EUR, în principal ca urmare a rambursării de către bănci a împrumuturilor în cadrul OTRTL III. Eliminarea treptată a reinvestirilor aferente obligațiunilor ajunse la scadență în cadrul portofoliilor de politică monetară ale Eurosistemului a contribuit într-o măsură sporită la această restrângere.

Inflația s-a redus la 1,7% în luna septembrie, cel mai scăzut nivel din aprilie 2021, consolidând încrederea că procesul dezinflaționist avansează în mod corespunzător. Majoritatea măsurilor inflației de bază fie s-au diminuat, fie s-au menținut nemodificate în septembrie. Prețurile produselor energetice s-au redus semnificativ, într-un ritm anual de -6,1%, iar majoritatea măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung au fluctuat în jurul valorii de 2%. Perspectivele inflației au fost influențate de activitatea economică mai modestă comparativ cu anticipațiile. Potrivit indicatorilor pe termen scurt, producția în industria prelucrătoare a continuat să scadă. Deși activitatea în sectorul serviciilor părea că a beneficiat de robustețea sezonului estival, indicatorii pe termen scurt au semnalat un declin în trimestrul III 2024. Investițiile firmelor s-au majorat într-un ritm lent, în timp ce exporturile s-au restrâns. În pofida majorării veniturilor, gospodăriile populației au optat pentru reducerea consumului în favoarea economisirii în trimestrul II 2024, ultimul trimestru pentru care erau disponibile date. Având în vedere aceste dinamici și implicațiile asupra inflației, Consiliul guvernatorilor a hotărât să modereze în continuare gradul de restrictivitate a politicii monetare și să reducă ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază în luna octombrie, rata dobânzii la facilitatea de depozit ajungând astfel la 3,25%.

În ultima parte a anului, conform estimărilor semnal, inflația s-a majorat ușor la 2,3% în luna noiembrie, față de 2,0% în octombrie. Această intensificare a fost anticipată și a fost determinată de ieșirea din calculul ratelor anuale a unei scăderi anterioare a prețurilor produselor energetice. Deși prețurile alimentelor și serviciilor au scăzut, inflația internă s-a menținut ridicată, reflectând presiunile salariale și continuarea procesului de ajustare cu un decalaj a prețurilor unor servicii la saltul anterior al inflației. Totuși, evoluția inflației de bază era, în linii mari, în concordanță cu o revenire susținută a inflației la nivelul țintei. Conform rundei de proiecții din luna decembrie, estimările experților Eurosistemului indicau o inflație totală medie de 2,4% în 2024, 2,1% în 2025, 1,9% în 2026 și 2,1% în 2027, an în care sistemul extins al UE de comercializare a certificatelor de emisii devine operațional.

Economia zonei euro a înregistrat o creștere de 0,4% în trimestrul III 2024, depășind așteptările, susținută în principal de majorarea consumului și de constituirea de stocuri de către firme. Pe de altă parte, nivelul investițiilor s-a menținut redus, pe fondul unui grad ridicat de incertitudine. Indicatorii pe termen scurt disponibili pentru ultimul trimestru al anului sugerau o pierdere de ritm a creșterii economice. Potrivit sondajelor, activitatea în industria prelucrătoare se contracta în continuare, iar dinamica serviciilor consemna o încetinire. Piața forței de muncă a rămas rezilientă. Rata șomajului în zona euro s-a situat la 6,3% în octombrie 2024, pe un palier nemodificat față de luna anterioară. Aceasta a scăzut aproape neîntrerupt din septembrie 2020 (8,6%), atingând în luna noiembrie cel mai scăzut nivel (6,2%) de la introducerea monedei euro. Deși condițiile de finanțare au rămas restrictive, reducerile recente ale ratelor dobânzilor au diminuat gradual costurile împrumuturilor pentru firme și populație. Conform rundei din luna decembrie a proiecțiilor experților, economia urma să se consolideze în timp, deși într-un ritm mai lent decât cel estimat anterior. Se anticipa că majorarea câștigurilor salariale reale va dinamiza cheltuielile populației, iar costurile de creditare mai accesibile vor impulsiona consumul și investițiile. În absența unei escaladări a tensiunilor comerciale, se preconiza că exporturile vor sprijini probabil redresarea, pe fondul creșterii cererii globale.

În acest context, în ședința din luna decembrie, Consiliul guvernatorilor a decis reducerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază și a reafirmat angajamentul de a asigura o stabilizare sustenabilă a inflației la nivelul țintei de 2% pe termen mediu. Comunicarea aferentă nu a mai inclus afirmația că ratele dobânzilor de politică monetară vor fi menținute la niveluri suficient de restrictive atât timp cât va fi necesar. În urma scăderii ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, rata dobânzii la facilitatea de depozit a ajuns la 3,00%, iar reducerea cumulată pe parcursul anului 2024 a fost de 100 puncte de bază (Graficul 2.1).

Graficul 2.1

Modificări ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE

(puncte procentuale)

Luna decembrie a marcat, de asemenea, încheierea a două măsuri care au deținut un rol esențial în perioada inflației scăzute și în timpul pandemiei: PEPP și OTRTL III. Consiliul guvernatorilor a sistat reinvestirile în cadrul PEPP la sfârșitul anului 2024. Începând din luna ianuarie 2025, Eurosistemul nu mai reinvestește principalul aferent titlurilor de valoare ajunse la scadență deținute în portofoliul PEPP. Totodată, băncile au rambursat restul sumelor împrumutate în cadrul OTRTL în data de 18 decembrie, marcând astfel finalizarea acestei părți a procesului de normalizare a bilanțului. Ratele dobânzilor de politică monetară rămân principalul instrument pentru asigurarea revenirii susținute a inflației la nivelul țintei.

2.2 Normalizarea bilanțului Eurosistemului

În anul 2024, bilanțul Eurosistemului a continuat procesul de normalizare progresivă început în 2022. Până la finalul anului, acesta s-a diminuat la 6 400 de miliarde EUR (de la 6 900 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2023). Scăderea s-a datorat rambursărilor anticipate și ajungerii la scadență a operațiunilor OTRTL III, precum și reducerii portofoliului APP și, într-o anumită măsură, și a portofoliului PEPP, acesta din urmă trecând la reinvestiri parțiale începând cu luna iulie.

La finalul anului 2024, activele de politică monetară din bilanțul Eurosistemului s-au cifrat la 4 300 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 800 de miliarde EUR față de sfârșitul anului 2023. Împrumuturile acordate instituțiilor de credit din zona euro au constituit 1% din totalul activelor (în scădere de la 6% la finele anului 2023), iar titlurile deținute în scopuri de politică monetară au reprezentat 67% din totalul activelor (față de 68% la finalul anului 2023). Celelalte active financiare bilanțiere, în principal activele în valută, aurul și portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară, s-au majorat cu 300 de miliarde EUR.

Pe partea de pasive, deținerile totale de rezerve ale instituțiilor de credit și apelul la facilitatea de depozit s-au diminuat până la 3 000 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2024 (de la 3 500 de miliarde EUR la finalul anului 2023), reprezentând 47% din totalul pasivelor (față de 51% la finele anului 2023). Valoarea bancnotelor aflate în circulație s-a menținut practic nemodificată la 1 600 de miliarde EUR, ponderea acestora situându-se la 25% din totalul pasivelor (în creștere de la 23%).

Graficul 2.2

Evoluția bilanțului consolidat al Eurosistemului

(miliarde EUR)

Evoluția portofoliilor APP și PEPP

Eurosistemul a încetat achizițiile nete de active în cadrul PEPP începând cu 1 aprilie 2022, iar pe cele în cadrul APP începând cu 1 iulie 2022. Ulterior, Eurosistemul a continuat să reinvestească în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul acestor programe în scopul menținerii unor volume însemnate de lichiditate și a unei orientări corespunzătoare a politicii monetare. În cazul APP, Eurosistemul a sistat reinvestirile începând cu luna iulie 2023. În ceea ce privește PEPP, principalul aferent titlurilor ajunse la scadență a continuat să fie reinvestit integral în semestrul I 2024, iar în a doua jumătate a anului portofoliul a fost redus, în medie, cu 7,5 miliarde EUR pe lună. Reinvestirile în cadrul PEPP au fost sistate în totalitate la sfârșitul lunii decembrie 2024. Se anticipează că portofoliile APP și PEPP se vor reduce într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu mai reinvestește principalul aferent titlurilor ajunse la scadență.

Deținerile de titluri aferente APP s-au redus de la 3 000 de miliarde EUR (la cost amortizat) la sfârșitul anului 2023 la 2 700 de miliarde EUR la finalul anului 2024. Programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) a reprezentat cea mai mare parte a acestor dețineri, cu o valoare de 2 100 de miliarde EUR, respectiv 79% din totalul deținerilor de titluri aferente APP la finele anului. Scadența medie ponderată a deținerilor aferente PSPP a fost de 6,86 ani la sfârșitul anului 2024, cu unele variații de la o jurisdicție la alta. Programul de achiziționare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP) a constituit mai puțin de 1% (7 miliarde EUR) din deținerile totale de titluri aferente APP la finalul anului, al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3) a reprezentat 9% (253 de miliarde EUR), iar programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (corporate sector purchase programme – CSPP) a avut o pondere de 11% (288 de miliarde EUR).

La sfârșitul anului 2024, deținerile de titluri aferente PEPP au atins valoarea de 1 600 de miliarde EUR (la cost amortizat). Deținerile de obligațiuni garantate au constituit mai puțin de 1% (6 miliarde EUR) din total, deținerile de titluri emise de sectorul corporativ au reprezentat 3% (45 de miliarde EUR), iar deținerile de titluri emise de sectorul public au avut o pondere de 97% (1 600 de miliarde EUR)^[15]. Scadența medie ponderată a deținerilor de titluri emise de sectorul public în cadrul PEPP a fost de 7,14 ani la finele anului 2024.

Eurosistemul a continuat să își orienteze celelalte achiziții de titluri emise de sectorul corporativ către emitenți cu o performanță climatică mai bună. În anul 2024, BCE a publicat cea de-a doua serie de date financiare legate de schimbările climatice, extinzând sfera de acoperire pentru a include și portofoliile de titluri emise de sectorul public și pe cele de obligațiuni garantate deținute de Eurosistem în scopuri de politică monetară (atât în cadrul APP, cât și al PEPP), fiind cuprinsă, de asemenea, o secțiune privind rezervele valutare ale BCE – a se vedea Secțiunea 11.5. În plus, BCE a publicat cel de-al doilea raport referitor la informațiile legate de schimbările climatice privind portofoliile sale rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară, respectiv portofoliul de active aferent fondului de pensii al personalului BCE și portofoliul de fonduri proprii.

Sistarea treptată a reinvestirilor s-a derulat fără sincope și a fost bine primită de piețele financiare^[16].

În anul 2024, răscumpărările de titluri emise de sectorul privat efectuate în cadrul APP și PEPP s-au plasat la 74 de miliarde EUR, în timp ce răscumpărările de titluri emise de sectorul public derulate în cadrul PSPP și PEPP s-au ridicat la valoarea de 466 de miliarde EUR. Reinvestirile în cadrul PEPP au atins valoarea de 2,6 miliarde EUR în cazul titlurilor emise de sectorul privat și 157 de miliarde EUR în cazul titlurilor emise de sectorul public. Achizițiile de obligațiuni corporative și de obligațiuni garantate în scopul reinvestirii în cadrul PEPP s-au efectuat pe baza unor valori de referință care reflectă nivelul de capitalizare a pieței tuturor obligațiunilor corporative și, respectiv, garantate eligibile. Având în vedere volumul amplu al răscumpărărilor și distribuirea neuniformă a acestora, reinvestirile în titluri emise de sectorul public au fost repartizate uniform atât la nivelul jurisdicțiilor, cât și din perspectivă temporală pentru a asigura o prezență constantă și echilibrată pe piață, acordând atenția cuvenită considerentelor legate de formarea prețurilor de piață și funcționarea piețelor. Acest mecanism de uniformizare a condus la abateri temporare ale deținerilor de titluri în cadrul PEPP de la alocarea în conformitate cu grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul Eurosistemului, însă acestea au fost, în mare parte, inversate până la sfârșitul perioadei de uniformizare, care reprezintă anul calendaristic în care au loc răscumpărările^[17].

Titlurile achiziționate în cadrul PSPP, CSPP, CBPP3 și PEPP au fost în continuare disponibile pentru operațiunile de împrumut de titluri în vederea susținerii lichidității pieței obligațiunilor și a celei de operațiuni repo. În anul 2024, gradul de disponibilitate a garanțiilor s-a ameliorat semnificativ comparativ cu anii anteriori, fapt reflectat de reducerea volumelor împrumuturilor de titluri.

Evoluția operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

La sfârșitul anului 2024, soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului se ridica la 34 de miliarde EUR, în scădere cu 376 de miliarde EUR față de finalul anului 2023. Această modificare reflectă, în principal, încheierea celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III), rambursările voluntare și operațiunile ajunse la scadență însumând 392 de miliarde EUR. Astfel, scadența medie ponderată a operațiunilor de refinanțare în curs ale Eurosistemului s-a redus de la 5,2 luni la finele anului 2023 la 1,3 luni la 31 decembrie 2024.

Evoluția activelor tranzacționabile eligibile și a garanțiilor mobilizate

Valoarea nominală a activelor tranzacționabile eligibile drept garanții în cadrul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului a crescut cu 526 de miliarde EUR în anul 2024, ajungând la 19 300 de miliarde EUR la sfârșitul acestuia (Graficul 2.3). Titlurile emise de administrațiile centrale au reprezentat în continuare cea mai mare categorie de active (10 400 de miliarde EUR). Alte categorii importante de active au inclus obligațiunile bancare negarantate (2 200 de miliarde EUR), obligațiunile corporative (2 000 de miliarde EUR) și obligațiunile bancare garantate (1 900 de miliarde EUR). Titlurile emise de administrațiile regionale (644 de miliarde EUR), titlurile garantate cu active (617 miliarde EUR) și alte active tranzacționabile (1 600 de miliarde EUR) au deținut fiecare o pondere mai mică în totalul activelor eligibile.

Graficul 2.3

Evoluția activelor tranzacționabile eligibile

(miliarde EUR)

În anul 2024, valoarea garanțiilor mobilizate s-a diminuat cu 231 de miliarde EUR, până la 1 500 de miliarde EUR (Graficul 2.4). Aceasta corespunde unui nivel de 60% din reducerea netă consemnată de soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului pe parcursul anului. Mai mult de jumătate din scăderea valorii garanțiilor mobilizate a fost rezultatul ajungerii la scadență a operațiunii OTRTL III în luna martie 2024, cu o valoare a garanțiilor demobilizate de peste 135 de miliarde EUR. Ulterior, valoarea totală a garanțiilor mobilizate s-a menținut relativ stabilă până la finele anului. Din perspectiva evoluțiilor pe categorii de active, cea mai amplă scădere s-a înregistrat în cazul creanțelor private (creanțelor de natura creditelor), urmate de titlurile garantate cu active, obligațiunile bancare garantate și obligațiunile corporative.

Graficul 2.4

Evoluția garanțiilor mobilizate

(miliarde EUR)

Evaluarea cadrelor pentru creanțe suplimentare de natura creditelor și a tipurilor de garanții conexe

În luna noiembrie 2024, BCE a anunțat modificări ale cadrului de garantare al Eurosistemului, care au afectat „creanțele suplimentare de natura creditelor“ și tipurile de garanții conexe^[18]. Aceste modificări vizează asigurarea unui grad sporit de armonizare, flexibilitate și eficiență împotriva riscurilor la nivelul cadrului de garantare, menținând totodată sfera cuprinzătoare a acestuia. În concordanță cu aceste obiective, Consiliul guvernatorilor a decis să integreze anumite măsuri temporare în cadrul general de garantare și, în paralel, inclusiv în contextul ajungerii la scadență a ultimelor operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL) și implicit al reducerii necesarului de garanții agregate, să sisteze măsurile temporare privind garanțiile de care nu mai era nevoie^[19].

Printre măsurile temporare care vor fi integrate în cadrul general se numără acceptarea drept garanții a următoarelor categorii de active: i) titluri garantate cu active cu al doilea cel mai bun rating dintre cele de nivel 3 de calitate a creditului, conform scalei armonizate a Eurosistemului de evaluare a calității creditului, și care îndeplinesc criteriile de eligibilitate prevăzute în Orientarea privind măsuri temporare referitoare la garanții („cadrul temporar“)^[20] și ii) active tranzacționabile exprimate în dolari SUA, lire sterline și yeni japonezi. În plus, sistemele statistice interne de evaluare a creditelor (statistical in-house credit assessment systems – S-ICAS) ale băncilor centrale naționale vor fi acceptate ca sursă suplimentară de evaluare a creditului (a se vedea Secțiunea 2.3).

BCE va continua să elimine treptat măsurile temporare de relaxare privind garanțiile legate de criză care nu mai sunt necesare, pe baza deciziilor sale anterioare din 24 martie 2022 și din 30 noiembrie 2023. Sistarea acestora privește următoarele elemente referitoare la categoriile de active care au fost eligibile în temeiul cadrului temporar: i) persoane fizice în calitate de debitori eligibili și portofolii de creanțe private garantate cu active imobiliare ca tipuri de active eligibile pentru creanțele suplimentare de natura creditelor; ii) creanțe private individuale cu o calitate a creditului sub nivelul 3 de calitate a creditului și iii) împrumuturi în monedă străină exprimate în dolari SUA, lire sterline și yeni japonezi. De asemenea, BCE va elimina treptat relaxarea temporară a anumitor cerințe tehnice referitoare la eligibilitatea creanțelor suplimentare de natura creditelor, cum ar fi în cazul creanțelor private care beneficiază de o garanție parțială acordată de entități din sectorul public în contextul pandemiei de COVID-19. În plus, BCE va sista eligibilitatea instrumentelor de natura datoriei garantate cu creanțe ipotecare asupra persoanelor private și a instrumentelor de natura datoriei netranzacționabile garantate cu creanțe private eligibile, care au fost eligibile în temeiul Orientării privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (Orientarea privind documentația generală)^[21][22].

Pe lângă aceste decizii, Consiliul guvernatorilor a mandatat comitetele relevante ale Eurosistemului să desfășoare preparativele pentru integrarea viitoare în cadrul general a unor portofolii de creanțe private emise de societățile nefinanciare, inclusiv a unui cadru adecvat de control al riscurilor și a tuturor cerințelor tehnice necesare.

Aceste modificări vor asigura menținerea unui cadru amplu de garantare pentru operațiunile de refinanțare, care vor continua să fie efectuate prin proceduri de licitație cu rată fixă a dobânzii și alocare integrală, și vor contribui la asigurarea faptului că implementarea politicii monetare a BCE rămâne eficace, robustă, flexibilă și eficientă în viitor, în concordanță cu cadrul operațional revizuit de implementare a politicii monetare.

2.3 Gestionarea riscurilor financiare asociate instrumentelor de politică monetară

Eurosistemul gestionează permanent riscurile financiare inerente implementării operațiunilor sale de politică monetară. Funcția sa de gestionare a riscurilor urmărește eficiența împotriva riscurilor, și anume realizarea obiectivelor de politică monetară concomitent cu asumarea celui mai scăzut grad de risc^[23].

BCE a menținut ratele dobânzilor reprezentative nemodificate în prima parte a anului 2024 pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei de 2% pe termen mediu (a se vedea Secțiunea 2.1). Astfel, costurile asociate pasivului din bilanțurile băncilor centrale din Eurosistem s-au menținut la un nivel ridicat, în timp ce veniturile generate de portofoliile lor de titluri de valoare aferente APP și PEPP, precum și de OTRTL III au rămas scăzute. Această neconcordanță a condus la venituri nete negative din dobânzi pentru majoritatea băncilor centrale din Eurosistem. În cazul unora dintre aceste bănci centrale, veniturile nete negative din dobânzi pot fi compensate cu rezerve financiare acumulate în anii anteriori. Pierderile care nu pot fi compensate se pot înregistra în bilanțul băncii centrale respective. Astfel de pierderi vor fi ulterior acoperite din profiturile viitoare și nu vor afecta capacitatea Eurosistemului de a-și îndeplini mandatul privind stabilitatea prețurilor și de a funcționa eficient. Cu timpul, se preconizează o ameliorare a profitabilității Eurosistemului, pe măsură ce neconcordanța dintre ratele dobânzilor consemnate între active și pasive se va diminua^[24]. În conformitate cu principiile stabilite odată cu modificările cadrului operațional de implementare a politicii monetare anunțate de Consiliul guvernatorilor în luna martie 2024 (a se vedea Caseta 2), cadrul va asigura, pe termen lung, soliditatea financiară a bilanțului Eurosistemului, sprijinind independența băncii centrale.

În cursul anului 2024, principala modificare adusă cadrului Eurosistemului de gestionare a riscurilor a fost diversificarea în continuare a sistemelor sale de evaluare a creditului în ceea ce privește garanțiile. Riscurile asociate APP și PEPP au continuat să fie gestionate în conformitate cu cadrele consacrate de control al riscurilor, în timp ce reinvestirile au fost sistate treptat.

Diversificarea sistemelor de evaluare a creditului utilizate pentru evaluarea garanțiilor

Anul 2024 a consemnat integrarea unui sistem suplimentar de evaluare a creditului în Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor (ECAF). ECAF reprezintă unul dintre instrumentele destinate atenuării riscului de credit al activelor utilizate în operațiunile de politică monetară. Acesta definește procedurile, normele și tehnicile care asigură respectarea cerinței Eurosistemului privind aplicarea unor standarde înalte de creditare pentru toate activele eligibile. ECAF se bazează pe sisteme de evaluare a creditului provenind din una dintre următoarele trei surse, respectiv agențiile externe de rating de credit (denumite instituții externe de evaluare a creditului sau ECAI), sistemele interne de evaluare a creditului ale băncilor centrale naționale (BCN) și sistemele interne de rating ale contrapartidelor.

Ulterior acceptării, în anul 2023, a Scope Ratings GmbH ca cea de-a cincea ECAI, procesul de integrare a ratingurilor sale în infrastructura IT a Eurosistemului a fost finalizat în anul 2024. Începând cu data de 16 decembrie 2024, Eurosistemul a început să utilizeze ratingurile furnizate de Scope Ratings GmbH pentru evaluarea calității activelor tranzacționabile care urmează să fie constituite drept garanții pentru operațiunile de politică monetară. Aceste ratinguri sunt utilizate în prezent împreună cu cele ale ECAI deja acceptate (Morningstar DBRS, Fitch Ratings, Moody’s și S&P Global Ratings) și includ ratingurile titlurilor garantate cu active, pentru care Scope Ratings GmbH a asigurat conformitatea deplină în raport cu cerințele de eligibilitate ale Eurosistemului, în decursul anului 2024.

Consiliul guvernatorilor a hotărât, de asemenea, să introducă sisteme statistice interne de evaluare a creditelor (S-ICAS) aparținând băncilor centrale naționale (BCN) din Eurosistem în cadrul general de garantare pentru politica monetară. Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Consiliul guvernatorilor a decis, în luna aprilie 2020, să extindă sfera de aplicare a sistemelor de evaluare a creditului care ar putea fi utilizate în cadrele BCN privind creanțele suplimentare de natura creditelor, incluzând abordările conservatoare ale BCN privind evaluarea creditului. Ulterior, unele BCN au început să recurgă la S-ICAS, care evaluează bonitatea companiilor nefinanciare care sunt debitori/garanți în raport cu creanțele suplimentare de natura creditelor conform cadrului temporar de garantare (a se vedea Secțiunea 2.2.4) utilizând cu precădere metodologii cantitative, pe lângă sistemele interne periodice de evaluare a creditului care necesită, de asemenea, opinii ale experților. La data de 19 decembrie 2024, Consiliul guvernatorilor a aprobat un cadru armonizat pentru S-ICAS, astfel încât aceste sisteme să fie acceptate ca sursă suplimentară de evaluare a creditului în cadrul general de garantare^[25]. BCN trebuie să se asigure că toate S-ICAS existente în prezent devin conforme cu cadrul armonizat. S-ICAS contribuie la asigurarea unui spectru larg de garanții, inclusiv garanții bazate pe creditarea bancară a sectorului corporativ, îndeosebi entități mici și mijlocii.

Gestionarea riscurilor asociate achizițiilor de active în cadrul APP și al PEPP

În anul 2024, principalul aferent titlurilor ajunse la scadență în cadrul PEPP a continuat să fie reinvestit, mai întâi integral și ulterior parțial, în timp ce titlurile ajunse la scadență în cadrul APP nu au mai fost reinvestite după mijlocul anului 2023 (a se vedea Secțiunea 2.2.1). Ambele programe, derulate în scopuri de politică monetară, cuprind tipuri diferite de categorii de active, respectiv titluri de natura datoriei emise de sectorul public și de sectorul corporativ, precum și titluri garantate cu active și obligațiuni garantate. Riscurile financiare asociate acestor programe sunt gestionate pe baza unor cadre specifice de control al riscurilor financiare care țin seama de obiectivele de politică ale fiecărui program și de profilurile de risc ale diferitelor categorii de active. Cadrele constau în criterii de eligibilitate, evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă (due diligence), cadre de stabilire a prețurilor, indici de referință și limite. Similar etapei caracterizate de achiziții nete, acestea vor continua să se aplice deținerilor atât timp cât ele rămân în bilanțul Eurosistemului. Sunt în continuare valabile elementele principale ale acestor cadre, după cum apar sintetizate în Secțiunea 2.3 din Raportul anual al BCE, 2022, Tabelul 2.1.

Caseta 2
Evaluarea cadrului operațional în anul 2024

Cadrul operațional al BCE reprezintă setul de instrumente și proceduri, inclusiv operațiunile de piață și facilitățile permanente, prin intermediul cărora este pusă în aplicare orientarea politicii monetare a Consiliului guvernatorilor. Scopul cadrului operațional este de a ajusta ratele dobânzilor pe termen scurt pe piața monetară în strânsă concordanță cu ratele dobânzilor de politică monetară stabilite de Consiliul guvernatorilor în vederea asigurării orientării intenționate a politicii monetare.

În luna decembrie 2022, BCE a anunțat o evaluare a cadrului operațional, urmărind să asigure păstrarea caracterului adecvat al acestuia în contextul diminuării treptate a lichidității, pe fondul normalizării bilanțului Eurosistemului. Stocul actual de active de politică monetară furnizează sistemului bancar un surplus de lichiditate substanțial (Graficul A).

Graficul A

Evoluția bilanțului Eurosistemului

(mii de miliarde EUR)

La data de 13 martie 2024, Consiliul guvernatorilor a convenit asupra unui set de principii care vor ghida implementarea politicii monetare în viitor. Aceste principii se referă la eficacitatea și eficiența cadrului operațional în implementarea orientării dorite a politicii monetare, la robustețea acestuia față de diferite configurații ale politicii monetare, precum și față de diverse contexte financiare și ale lichidității, la flexibilitatea sa de a răspunde nevoilor sectorului bancar vast și divers din zona euro, dar și la concordanța acestuia cu funcționarea satisfăcătoare și ordonată a piețelor (principiul economiei de piață deschise). De asemenea, în condițiile în care diferite configurații ale cadrului operațional conduc, în egală măsură, la asigurarea implementării eficace a orientării politicii monetare, acesta va facilita urmărirea de către BCE a obiectivului său secundar privind sprijinirea politicilor economice generale în Uniunea Europeană, mai ales tranziția către o economie ecologică, fără a aduce atingere obiectivului principal al BCE privind stabilitatea prețurilor.

În concordanță cu aceste principii, Consiliul guvernatorilor a convenit asupra următorului set de caracteristici și parametri principali pentru cadrul său operațional.

• Consiliul guvernatorilor va continua să influențeze orientarea politicii monetare prin intermediul ratei dobânzii la facilitatea de depozit.
• Eurosistemul va furniza lichiditate prin intermediul unei mari varietăți de instrumente.
• Operațiunile principale de refinanțare vor continua să fie efectuate prin proceduri de licitație cu rată fixă a dobânzii și alocare integrală. Se intenționează ca acestea să dețină un rol central în acoperirea necesarului de lichiditate al băncilor, utilizarea lor de către contrapartide fiind parte integrantă a implementării fără sincope a politicii monetare.
• Operațiunile de refinanțare pe termen mai lung cu scadența la trei luni vor continua să fie, de asemenea, efectuate prin intermediul unor proceduri de licitație cu rată fixă a dobânzii și alocare integrală.
• Începând cu data de 18 septembrie 2024, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare urma să fie ajustată astfel încât spread-ul dintre această rată și rata dobânzii la facilitatea de depozit să fie stabilit la 15 puncte de bază. Rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală urma să fie ajustată astfel încât spread-ul dintre această rată și rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare să rămână nemodificat la 25 puncte de bază.
• Noi operațiuni structurale de refinanțare pe termen mai lung și un portofoliu structural de titluri de valoare vor fi introduse într-o etapă ulterioară, după ce bilanțul Eurosistemului va începe să înregistreze din nou o creștere durabilă, ținând cont de deținerile de obligațiuni reziduale.
• Rata rezervelor minime obligatorii ale băncilor rămâne nemodificată la 1%. Remunerarea rezervelor minime obligatorii rămâne nemodificată la 0%.
• Va fi menținut un cadru amplu de garantare pentru operațiunile de refinanțare.

Pe baza experienței dobândite, Consiliul guvernatorilor va evalua parametrii principali ai cadrului operațional în anul 2026 și este pregătit să ajusteze modul de concepere și parametrii acestuia mai devreme, dacă este necesar, pentru a asigura că implementarea politicii monetare rămâne în concordanță cu principiile stabilite.

3 Sectorul financiar european: vulnerabilități ridicate la adresa stabilității financiare într-un mediu volatil

În 2024, riscurile și vulnerabilitățile la adresa stabilității financiare în zona euro au rămas ridicate, preocupările nemaifiind concentrate pe nivelul în continuare ridicat al inflației, ci pe intensificarea riscurilor în sensul scăderii la adresa creșterii economice. De asemenea, riscurile geopolitice și incertitudinile asociate politicilor economice s-au amplificat, sporind probabilitatea de manifestare a unor evenimente extreme. În acest context, autoritățile naționale au urmărit să asigure politicii macroprudențiale un spațiu suficient de acțiune pentru a contracara orice riscuri care s-ar putea materializa. În consecință, constituirea de amortizoare care pot fi eliberate a fost facilitată de profitabilitatea ridicată a băncilor, care a contribuit la menținerea rezilienței acestora după progresele înregistrate în anii anteriori și ca urmare a angajamentului permanent al acestora în materie de supraveghere. S-au înregistrat progrese importante în definitivarea unui cadru solid de reglementare a sectorului financiar – în special transpunerea în legislația UE a reformelor finale prevăzute de acordul Basel III pentru bănci, precum și acțiuni pregătitoare cu privire la realizarea intermedierii financiare nebancare (IFN) și a uniunii piețelor de capital.

3.1 Contextul stabilității financiare în 2024

Vulnerabilitățile la adresa stabilității financiare în zona euro s-au menținut ridicate în anul 2024, principalele riscuri nemaifiind asociate preocupărilor legate de nivelul în continuare ridicat al inflației, ci temerilor privind creșterea economică. Odată cu atenuarea dinamicii prețurilor de consum, ciclul ratelor dobânzilor în zona euro și în alte câteva economii dezvoltate importante s-a inversat. Reducerea ratelor dobânzilor de referință a contribuit la scăderea costurilor de finanțare în ansamblu, deși existau încă unele zone de vulnerabilitate asociate capacității limitate a unor debitori de onorare a serviciului datoriei. Vulnerabilitățile generate de datoriile suverane s-au amplificat în unele țări din zona euro, pe fondul provocărilor de natură fiscală și al preocupărilor privind contribuția productivității scăzute la creșterea economică redusă. Totodată, riscurile geopolitice și incertitudinile referitoare la politicile economice au fost, de asemenea, în creștere. În pofida acestor evoluții și a unor puseuri temporare de volatilitate, piețele financiare și sistemul bancar au rămas robuste. Totuși, aceste episoade de volatilitate au evidențiat vulnerabilitățile sistemului financiar în cazul unor dinamici nefavorabile. În consecință, perspectivele stabilității financiare în zona euro rămân fragile.

Deși încă reduse pe ansamblul zonei euro, vulnerabilitățile generate de datoriile suverane au crescut în 2024 pentru unele țări. Au apărut preocupări cu privire la sustenabilitatea datoriilor suverane, date fiind incertitudinile geopolitice și asociate politicilor, precum și nivelurile ridicate ale datoriei suverane și ale deficitului public în unele țări, pe fondul unei tendințe de creștere economică lentă. În acest context, spread-urile obligațiunilor suverane au crescut în unele țări – mai ales în Franța, după alegerile din vară și perioada marcată de incertitudini politice – evoluție care a culminat cu scăderile ratingului de credit spre sfârșitul anului. Având în vedere preocupările legate de creșterea economică și productivitatea pe termen mediu în zona euro, costurile ridicate ale finanțării și fundamentele fiscale fragile ar putea limita spațiul fiscal al țărilor care fac demersuri pentru a-și sprijini economiile împotriva viitoarelor șocuri negative. În plus, creșterea randamentelor obligațiunilor suverane de referință ar putea avea repercusiuni asupra economiei în ansamblu.

În ansamblu, sectorul corporativ din zona euro a rămas rezilient în 2024. Ratele ridicate ale dobânzilor au continuat să afecteze profitabilitatea, ceea ce a condus la majorarea semnificativă a numărului de companii care au intrat în starea de nerambursare în unele sectoare și țări, deși ratele de nerambursare au fost în continuare reduse. Capacitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a onora serviciul datoriei a părut să fie deosebit de vulnerabilă la încetinirea activității economice și la costurile ridicate ale împrumuturilor. Totodată, sectorul imobiliar comercial a înregistrat pierderi suplimentare pe parcursul anului, ca urmare atât a provocărilor de natură ciclică, cât și a celor structurale. Totuși, din cauza dimensiunii relativ modeste a acestui sector, impactul sistemic asupra sectorului bancar a fost redus.

Vulnerabilitățile din sectorul gospodăriilor populației din zona euro s-au atenuat pe seama nivelurilor mai scăzute ale datoriei, a rezilienței piețelor forței de muncă, a creșterii pronunțate a veniturilor și a ratelor de economisire ridicate. Cu toate acestea, capacitatea de plată a gospodăriilor cu venituri mici și a celor cu împrumuturi ipotecare cu rată variabilă a dobânzii a fost pusă la încercare și ar putea fi subminată în continuare în cazul încetinirii creșterii economice și al deteriorării condițiilor pe piețele forței de muncă. Piețele imobiliare rezidențiale au rămas stabile, dar riscurile au persistat pe piețele cu niveluri ridicate ale datoriilor ipotecare și pe cele cu proprietăți supraevaluate.

În 2024, piețele financiare internaționale și cele din zona euro au consemnat câteva episoade de volatilitate antrenate de intensificarea incertitudinilor macrofinanciare și geopolitice. Deși efectele de contagiune în zona euro au fost limitate, aceste episoade au evidențiat vulnerabilitățile piețelor financiare. Nivelurile minime istorice ale primelor de risc asociate acțiunilor și ecartul restrâns al randamentelor obligațiunilor corporative indică posibilitatea ca investitorii să fi subevaluat probabilitatea de materializare a unor scenarii negative. În plus, concentrarea ridicată a capitalizării pieței bursiere la nivelul câtorva companii din sectorul tehnologic din SUA a provocat îngrijorări legate de formarea unei bule a prețurilor activelor în contextul tehnologiilor de inteligență artificială (IA) și a sporit vulnerabilitatea portofoliilor la corecții bruște ale prețurilor și la dinamici de amplificare a acestor corecții (a se vedea Caseta 3). Odată cu intensificarea integrării piețelor internaționale de acțiuni, percepția asupra riscului de piață a fost deosebit de sensibilă la influențe nefavorabile neanticipate, ceea ce a crescut potențialul de materializare a unor corecții abrupte pe piață și a unor efecte de contagiune negativă la nivel mondial.

De la începutul anului 2023, ratele fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1) ale băncilor din zona euro s-au situat la aproximativ 15%, plasându-le pe acestea pe o poziție solidă din perspectiva menținerii rezilienței pe parcursul mai multor perioade de incertitudine în 2023 și 2024. Deși în 2024 s-au înregistrat pierderi la nivelul portofoliilor întreprinderilor mici și mijlocii și ale sectorului imobiliar comercial din unele țări din zona euro, ratele creditelor neperformante s-au menținut în apropierea minimelor istorice, iar rezervele solide de capital și de lichiditate ale băncilor le-au permis acestora să absoarbă pierderile în mod confortabil. Totodată, băncile au continuat să înregistreze o creștere puternică a profitabilității, determinată, printre altele, de marjele nete ridicate de dobândă și de cheltuielile operaționale mai mici.

Sectorul financiar nebancar și-a menținut reziliența în condițiile unor puseuri de volatilitate a piețelor în 2024 și a continuat să sprijine finanțarea pe piață în zona euro pentru toate categoriile de risc de credit. Cu toate acestea, vulnerabilitățile legate de concentrarea expunerilor, de necorelarea lichidității între active și pasive și de gradul ridicat de îndatorare pe anumite segmente ale sectorului fondurilor de investiții au rămas motive de îngrijorare. Exista posibilitatea ca șocurile de evaluare să determine ieșiri bruște de fonduri și apeluri în marjă, ceea ce putea amplifica dinamica negativă a pieței și genera efecte de contagiune la nivelul altor părți ale sistemului financiar. Acest risc a rămas deosebit de relevant, întrucât portofoliile instituțiilor financiare nebancare au fost afectate de un risc de credit mai mare într-un context marcat de incertitudini geopolitice și de încetinirea creșterii economice.

O serie de aspecte structurale, inclusiv riscuri legate de schimbările climatice și deficiențe în materie de securitate cibernetică, au continuat să afecteze stabilitatea financiară, putând amplifica vulnerabilitățile existente. Totodată, nivelul în creștere al fragmentării geopolitice a generat preocupări cu privire la inversarea tendinței de integrare economică, comercială și financiară la nivel mondial înregistrată până în prezent. Astfel de vulnerabilități structurale impun prudență, deoarece accentuează potențialul de volatilitate suplimentară, îndeosebi în cazul în care s-ar materializa într-o perioadă caracterizată de evoluții ciclice nefavorabile și ar genera reacții adverse care se alimentează reciproc.

3.2 Politica macroprudențială: asigurarea rezilienței în perioade marcate de influențe nefavorabile și incertitudini

BCE are atribuția de a evalua măsurile macroprudențiale privind capitalul propuse de autoritățile naționale pentru băncile din țările participante la Mecanismul unic de supraveghere (MUS). Este important de menționat că BCE are și prerogativa de a aplica măsuri mai stricte privind capitalul, dacă va fi necesar. În urma monitorizării atente a conduitei politicilor macroprudențiale naționale în 2024, BCE nu a considerat necesară punerea în aplicare a unor astfel de măsuri, întrucât mai multe țări implementaseră deja măsuri macroprudențiale noi pentru a consolida reziliența propriilor sisteme bancare la vulnerabilitățile acumulate și la riscurile în sensul scăderii.

Menținerea rezilienței sistemului financiar rămâne esențială

În luna iunie 2024, Consiliul guvernatorilor a emis o declarație prin care solicita autorităților naționale macroprudențiale să mențină cerințele actuale privind amortizoarele de capital pentru asigurarea în continuare a rezilienței sectorului bancar și a disponibilității amortizoarelor în cazul deteriorării condițiilor macrofinanciare sau a celor din sectorul bancar. Totodată, în declarație s-a afirmat că în unele țări rămâne dezirabilă menținerea unor cerințe privind majorarea în continuare a amortizoarelor de capital care pot fi eliberate pentru diminuarea vulnerabilităților, fiind astfel menite consolidării spațiului macroprudențial, în timp ce condițiile predominante din sectorul bancar limitează riscurile de prociclicitate. În plus, Consiliul guvernatorilor a solicitat autorităților naționale să mențină măsurile actuale adresate debitorilor în vederea asigurării în continuare a unor standarde de creditare solide și sustenabile. În luna decembrie 2024, BCE și-a consolidat cadrul de evaluare a amortizoarelor de capital pentru alte instituții de importanță sistemică (O-SII), recunoscând astfel importanța sistemică a acestor instituții pentru uniunea bancară în ansamblu. Metodologia consolidată de aplicare a unui prag minim urmează să fie pusă în aplicare integral până la 1 ianuarie 2028^[26].

În acest context, autoritățile naționale au continuat să întărească politica macroprudențială în 2024 pentru a spori reziliența băncilor, toate statele membre ale uniunii bancare implementând până la sfârșitul anului o formă a cerinței privind amortizorul de capital care poate fi eliberat. Demersul a fost facilitat de profitabilitatea și rezervele de capital ale băncilor, care s-au menținut, în medie, la niveluri ridicate. În 2024, trei țări din zona euro au anunțat introducerea amortizorului anticiclic de capital, iar o țară a anunțat introducerea amortizorului pentru risc sistemic^[27]. Aceste măsuri reflectă eforturile actuale desfășurate de numeroase autorități naționale pentru consolidarea spațiului macroprudențial cu ajutorul unor amortizoare de capital care pot fi eliberate, chiar și atunci când riscurile ciclice din țările lor nu indică condiții de risc ridicat^[28]. Totodată, unele țări au ajustat nivelurile amortizorului O-SII pentru instituțiile individuale în urma implementării integrale a metodologiei privind pragul minim al amortizorului O-SII începând cu 1 ianuarie 2024. Nu în ultimul rând, pe lângă măsurile privind capitalul, două țări au anunțat implementarea unor măsuri adresate debitorilor, astfel încât numărul țărilor care au adoptat astfel de măsuri a ajuns la 17^[29].

În 2024, BCE a publicat rezultatele analizelor efectuate și opiniile sale cu privire la tematici de politică macroprudențială. În capitolele privind politica macroprudențială din edițiile din mai și noiembrie ale raportului său Financial Stability Review, BCE și-a exprimat sprijinul ferm pentru inițiativele în domeniul reglementării în scopul creării unui spațiu macroprudențial și al îmbunătățirii eficienței și eficacității cadrului macroprudențial al UE aplicabil băncilor^[30]. Totodată, BCE a continuat să analizeze implicațiile asupra stabilității financiare ale inițiativelor juridice de impunere a unor taxe extraordinare instituțiilor de credit și a publicat trei avize în care și-a exprimat îngrijorările cu privire la acest subiect^[31]. Nu în ultimul rând, BCE a reiterat importanța consolidării cadrului macroprudențial pentru instituțiile financiare nebancare, cu scopul de a se asigura că acestea oferă o sursă stabilă de finanțare de-a lungul ciclului financiar (a se vedea Secțiunea 3.4).

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

BCE găzduiește secretariatul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), furnizându-i acestuia sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ^[32]. Pe lângă sprijinul periodic acordat secretariatului CERS, în 2024 BCE a avut în continuare contribuții importante la activitatea CERS, inclusiv co-prezidarea unor grupuri de lucru ale CERS: Grupul de lucru pentru instrumente, Grupul de lucru pentru analiză și Grupul operativ pentru testarea la stres. Competența analitică și de modelare a BCE a fost deosebit de benefică pentru activitatea Grupului operativ pentru testarea la stres în ceea ce privește elaborarea scenariului nefavorabil pentru exercițiile de testare la stres la nivelul UE din 2025 derulate de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) și efectuarea primei testări la stres privind lichiditatea sistemului financiar al UE în ansamblu. În acest sens, BCE a co-prezidat, de asemenea, o echipă care a elaborat un cadru pentru monitorizarea riscului sistemic de lichiditate.

Totodată, experții BCE și ai CERS sunt coautorii unui raport privind creșterea utilizării amortizorului anticiclic de capital de statele membre pentru a spori reziliența în faza incipientă a ciclului financiar și pentru a atenua astfel efectul fazei de contracție a creditului^[33]. De asemenea, BCE a sprijinit în continuare activitățile CERS referitoare la o gamă largă de tematici, precum: (i) instrumentele macroprudențiale pentru reziliența cibernetică^[34]; (ii) monitorizarea vulnerabilităților legate de instituțiile financiare nebancare^[35]; (iii) vulnerabilitățile din sectorul imobiliar și activitățile de monitorizare în legătură cu recomandarea CERS din 2023 cu privire la sectorul imobiliar comercial^[36],[37]; (iv) implicațiile macroprudențiale ale modificărilor ratelor dobânzilor și (v) implicațiile asupra politicii macroprudențiale ale incertitudinilor sporite și ale riscurilor emergente (mai ales în ceea ce privește evoluțiile geopolitice, climatice și tehnologice). Nu în ultimul rând, Grupul la nivel înalt privind evaluarea CERS a examinat pentru a doua oară Regulamentul CERS^[38], analizând activitatea CERS și experiența dobândită de acesta pe parcursul ultimului deceniu. Grupul a făcut propuneri de îmbunătățire a capacității de supraveghere macroprudențială a CERS, în special printr-o evaluare mai holistică a riscului sistemic, care să ia în considerare interconexiunile, interdependențele și efectele de contagiune^[39]. Informații mai detaliate pot fi găsite pe website-ul CERS, precum și în Rapoartele anuale ale acestuia.

3.3 Activități microprudențiale pentru a asigura siguranța și soliditatea băncilor individuale

Băncile europene au rămas reziliente pe parcursul anului 2024. Băncile supravegheate direct de BCE au menținut poziții solide de capital și de lichiditate. În trimestrul III 2024, rata agregată a fondurilor proprii de nivel 1 de bază a fost de 15,72%, iar condițiile generale de lichiditate au rămas favorabile. În aceeași perioadă, rata creditelor neperformante s-a situat la aproximativ 2,3%, nivel apropiat de minimul istoric. Profitabilitatea băncilor a rămas robustă, în principal pe fondul ratelor crescute ale dobânzilor.

Băncile s-au confruntat însă cu o perioadă prelungită de tensiuni geopolitice susținute, marcată de incertitudini ridicate și de o volatilitate accentuată, precum și cu un context dificil al riscurilor, inclusiv al riscurilor climatice și de mediu. În consecință, activitatea de supraveghere a BCE s-a concentrat în continuare pe eficacitatea funcțiilor de control intern și pe mecanismele de guvernanță, precum și pe necesitatea de a se asigura că băncile supravegheate dispun de capital suficient pentru a face față unor scenarii adverse credibile.

În acest context, procesul de supraveghere și evaluare (SREP) pentru anul 2024 nu a condus la modificări importante ale scorurilor băncilor sau ale cerințelor generale din Pilonul 2. Cerințele/recomandările generale de capital au consemnat o creștere ușoară până la 15,6% din activele ponderate în funcție de risc, în urcare de la 15,5% în 2023^[40].

În 2024, Supravegherea bancară a BCE s-a concentrat în continuare pe gestionarea riscului de credit, pe soluționarea deficiențelor din cadrul IFRS 9 și pe efectuarea de evaluări țintite ale portofoliilor imobiliare și ale IMM-urilor pentru a limita deteriorarea calității activelor. Deficiențele de agregare și raportare a datelor privind riscurile, care afectează eficacitatea procesului decizional, au condus la intensificarea eforturilor de supraveghere în vederea îmbunătățirii sistemelor informatice ale băncilor și a soluționării vulnerabilităților în materie de securitate IT. Au rămas preocupante riscul operațional și riscurile asociate tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), ceea ce evidențiază necesitatea de accelerare a procesului de digitalizare și de consolidare a rezilienței cibernetice. BCE a efectuat o testare la stres privind reziliența cibernetică, care a arătat că băncile dispun de măsuri de răspuns și de redresare, dar că există încă domenii în care sunt necesare îmbunătățiri. În ceea ce privește riscurile legate de schimbările climatice și cele de mediu, BCE a continuat să monitorizeze respectarea de către bănci a termenelor stabilite în 2022 pentru a se conforma tuturor așteptărilor în materie de supraveghere până la sfârșitul anului 2024. La fel ca în 2023, exercițiile de supraveghere au fost urmate de un dialog permanent, scrisori de feedback și, după caz, decizii de supraveghere obligatorii care se referă la acumularea de penalități cu titlu cominatoriu^[41]. De asemenea, BCE a utilizat instrumente anticipative pentru a evalua în ce măsură finanțarea bancară se aliniază la obiectivele UE privind schimbările climatice.

Pe parcursul anului 2024, Supravegherea bancară a BCE a continuat să pună în aplicare o abordare bazată pe riscuri și caracterizată de agilitate. În luna mai, Consiliul de supraveghere a decis să inițieze o reformă a SREP având ca obiective (i) concentrarea evaluărilor riscurilor prin consolidarea abordării multianuale, (ii) o mai bună integrare a activităților de supraveghere, (iii) utilizarea setului complet de instrumente de supraveghere, (iv) îmbunătățirea comunicării, (v) asigurarea stabilității metodologiilor și (vi) o mai bună utilizare a sistemelor informatice și a datelor. În plus, BCE și ABE au înființat un Comitet comun de raportare bancară pentru a armoniza și a integra raportarea datelor de către sectorul bancar, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și de a reduce costurile asociate.

La 6 noiembrie 2024, MUS a sărbătorit zece ani de la înființare. Pentru a marca această ocazie, întregul an a fost denumit „un an de integrare“, pe parcursul căruia s-au desfășurat o serie de evenimente tematice, care au inclus lansarea primului program de bază privind MUS. Programul face parte din activitatea de formare oferită de MUS și urmărește, printre altele, să promoveze o cultură de supraveghere coerentă la nivelul supravegherii bancare europene.

Prioritățile în materie de supraveghere ale BCE pentru perioada 2025-2027 sunt menite (i) să consolideze capacitatea băncilor de a evalua și gestiona factorii cu impact advers asupra contextului macrofinanciar, în special șocurile geopolitice; (ii) să asigure abordarea promptă și eficace de către bănci a deficiențelor persistente identificate în urma controlului în scopuri de supraveghere; (iii) să le pună acestora la dispoziție mijloacele prin care pot face față noilor provocări generate de digitalizare și de utilizarea noilor tehnologii.

Ca parte a eforturilor sale permanente de creștere a transparenței, în 2024 BCE a luat în considerare în mod corespunzător observațiile primite în perioada de desfășurare a consultării publice referitoare la Ghidul revizuit privind modelele interne. Versiunea finală revizuită a Ghidului privind modelele interne a fost publicată ulterior în luna februarie 2024. Pe parcursul anului, BCE a lansat, de asemenea, consultări publice cu privire la proiectul său de Ghid privind guvernanța și cultura riscurilor, la Ghidul privind externalizarea serviciilor de tip cloud către furnizorii de servicii cloud și la politicile revizuite privind opțiunile și marjele de apreciere aflate la dispoziția autorităților de supraveghere în temeiul dreptului Uniunii. BCE a publicat, de asemenea, o metodologie cuprinzătoare de evaluare a riscului de rată a dobânzii și a riscului de marjă de credit și a actualizat metodologia SREP privind riscul operațional și riscurile asociate TIC. Nu în ultimul rând, BCE a publicat cele mai bune practici cu privire la ajustările posterioare ale provizioanelor în cadrul IFRS 9 și la gestionarea riscului de lichiditate intraday.

BCE a sancționat trei bănci în anul 2024^[42].

La 5 iunie 2024, Consiliul guvernatorilor a numit trei noi reprezentanți ai BCE în cadrul Consiliului de supraveghere: Sharon Donnery, Pedro Machado și Patrick Montagner.

Informații mai detaliate pot fi găsite pe website-ul privind supravegherea bancară al BCE și în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere, 2024.

3.4 Contribuția BCE la inițiativele de politică la nivel european și mondial

În anul 2024 s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului de reglementare aplicabil sectorului financiar. BCE a contribuit la punerea în aplicare a reformelor finale Basel III în Uniunea Europeană și la propunerea de consolidare a cadrului UE de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor. S-au înregistrat, de asemenea, progrese importante cu privire la reglementarea criptoactivelor, atenția îndreptându-se către implementare, precum și cu privire la proiectul aferent monedei euro digitale. Totodată, BCE a luat parte la dezbaterile în curs privind politicile și la pregătirile pentru continuarea activității legislative referitoare la sectorul financiar nebancar și la uniunea piețelor de capital.

Evoluții importante ale cadrului de reglementare aplicabil băncilor

Regulamentul revizuit privind cerințele de capital^[43] și Directiva revizuită privind cerințele de capital^[44] – denumite adesea pachetul bancar al UE – au fost adoptate oficial și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iunie 2024. Mai precis, aceste două acte legislative au transpus reformele finale Basel III în legislația UE, sporind în continuare reziliența sistemului bancar al UE la diferite riscuri. Acestea au extins, de asemenea, setul de instrumente de supraveghere pentru a include contracararea riscurilor climatice și a altor riscuri în materie de durabilitate. BCE a contribuit la pachetul bancar prin furnizarea de expertiză tehnică în cadrul dialogului tripartit dintre Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul European. În plus, BCE a sprijinit și continuă să sprijine autoritățile de reglementare, îndeosebi ABE, în demersurile de implementare a elementelor pachetului bancar, de exemplu prin procese de consultare privind standardele tehnice de punere în aplicare și standardele tehnice de reglementare conexe. Din considerente legate de condițiile de concurență echitabile, implementarea normelor Basel privind riscul de piață în UE, respectiv transformarea raportării referitoare la revizuirea fundamentală a portofoliului de tranzacționare într-o cerință de reglementare, a fost amânată până în luna ianuarie 2026.

În cursul anului 2024, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene și-au adoptat pozițiile cu privire la reforma cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor, în urma propunerii legislative a Comisiei Europene din luna aprilie 2023. Printre obiectivele propunerii s-au numărat extinderea sferei de aplicare a rezoluției pentru a include băncile mai mici și mijlocii și furnizarea de instrumente pentru a facilita utilizarea sistemelor de garantare a depozitelor în gestionarea crizelor. Rezultatul negocierilor tripartite ar trebui să asigure îndeplinirea acestor obiective și să consolideze în continuare cadrul UE de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor.

Implementarea unui cadru de reglementare aplicabil criptoactivelor

În anul 2024, BCE a sprijinit finalizarea și implementarea unui cadru de reglementare aplicabil criptoactivelor atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional. La nivelul Uniunii Europene, BCE a contribuit cu informații referitoare la standardele tehnice și orientările coordonate de ABE și de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe pentru Regulamentul privind piețele criptoactivelor^[45]. De asemenea, BCE a emis un aviz cu privire la o propunere de regulament și o propunere de directivă privind serviciile de plată și de monedă electronică, în cadrul căruia a vizat asigurarea unor garanții și a unor cerințe prudențiale adecvate pentru tokenurile de monedă electronică, solicitând, în același timp, o evaluare a impactului serviciilor de acordare cu împrumut a criptomonedelor^[46]. În cadrul forurilor internaționale, cum ar fi Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF), atenția s-a îndreptat către promovarea și monitorizarea implementării măsurilor vizând reglementarea criptoactivelor. În acest sens, BCE a contribuit la raportul CSF-FMI privind stadiul Foii de parcurs pentru punerea în aplicare a politicilor în materie de criptoactive a G20. Aceasta a fost, de asemenea, implicată în analiza CSF privind tokenizarea și implicațiile sale asupra stabilității financiare.

Sprijinirea progreselor în direcția uniunii piețelor de capital și consolidarea cadrului de reglementare a sectorului financiar nebancar

Pe tot parcursul anului, o serie de rapoarte la nivel înalt au dat un nou impuls uniunii piețelor de capital și au subliniat importanța mobilizării acestora în direcția aprofundării pieței unice și a oferirii unei finanțări adecvate companiilor inovatoare și productive din Europa^[47]. BCE a luat parte la dezbaterile pe teme de politici, stabilind prioritățile prin intermediul unei declarații a Consiliului guvernatorilor referitoare la înregistrarea de progrese în privința uniunii piețelor de capital. Aceasta a prezentat, de asemenea, trei obiective viitoare esențiale ale uniunii piețelor de capital în diverse publicații și discursuri, respectiv: (i) asigurarea unor produse europene de economisire accesibile, transparente și la un preț convenabil, astfel încât o pondere mai mare a economiilor europene să intre pe piețele de capital; (ii) stimularea consolidării condițiilor de tranzacționare și post-tranzacționare și iii) dezvoltarea ecosistemului de finanțare pentru companiile inovatoare, îndeosebi prin intermediul societăților cu capital de risc, care trenează în Europa^[48]. În plus, BCE a contribuit la unele aspecte ale infrastructurii piețelor financiare din cadrul uniunii piețelor de capital (a se vedea Capitolul 4). Totodată, aceasta a luat parte la discuțiile Eurogrupului privind viitorul piețelor financiare și de capital europene și a contribuit la consultarea specifică asupra funcționării cadrului de securitizare al Uniunii Europene realizată de Comisia Europeană, care se preconizează că va avea drept rezultat măsuri legislative.

Mai mult, BCE a continuat să evidențieze importanța combaterii vulnerabilităților structurale din sectorul financiar nebancar și a îmbunătățirii cadrului relevant de politică din perspectivă macroprudențială. De asemenea, aceasta a subliniat necesitatea de a avansa în direcția implementării integrale și rapide a recomandărilor internaționale destinate contracarării riscului de lichiditate în cadrul fondurilor deschise și al fondurilor de piață monetară. Instituția a contribuit la răspunsul Eurosistemului la consultarea Comisiei Europene privind politicile macroprudențiale pentru intermedierea financiară nebancară^[49]. Totodată, BCE a fost implicată în formularea politicilor CSF privind asigurarea unui nivel adecvat de lichiditate pentru apelurile în marjă și apelurile de garanție ale participanților pe piața nebancară și a contribuit în mod activ la politicile în curs de elaborare în vederea contracarării riscurilor generate de îndatorarea sectorului financiar nebancar^[50].

Caseta 3
Evoluția riscului de concentrare la nivelul fondurilor de acțiuni din zona euro

Anul 2024 a marcat o creștere semnificativă a riscului de concentrare la nivelul fondurilor de acțiuni din zona euro

Riscul de concentrare apare atunci când fondurile de investiții dețin o mare parte din plasamente doar în câteva mari entități, regiuni geografice sau sectoare economice. O analiză a deținerilor de capital ale fondurilor de investiții relevă că aproape 30% din totalul portofoliului de acțiuni la companii nefinanciare erau concentrate în numai 25 de entități la sfârșitul anului 2024 (Graficul A, tabloul a). Aceasta reflectă cote de portofoliu semnificativ mai ample alocate celor mai însemnate poziții din cadrul fondurilor, peste 3% din totalul participațiilor la capitalul societăților nefinanciare fiind investite în acțiunile emise de o singură companie (Graficul A, tabloul b).

Graficul A

Evoluția în timp a concentrării participațiilor la capital în cadrul fondurilor de investiții din zona euro

a) Ponderea participațiilor fondurilor de investiții la capitalul companiilor nefinanciare – alocare în raport cu top 25 emitenți

(procente ale participațiilor la capitalul companiilor nefinanciare)

b) Variația gradului de concentrare în raport cu top 25 emitenți a participațiilor fondurilor de investiții la capitalul companiilor nefinanciare

(procente ale participațiilor la capitalul companiilor nefinanciare)

Creșterea gradului de concentrare a portofoliilor a reflectat atât reorientări ale strategiilor de investiții, cât și variații ale cotațiilor acțiunilor

Popularitatea sporită a strategiilor de investiții pasive și dinamica alertă a cotațiilor acțiunilor unor companii americane axate pe tehnologie au reprezentat factori determinanți în creșterea riscului de concentrare din ultimii ani. Obiectivul investițiilor pasive este de a reflecta evoluția pieței în ansamblu. Aceasta presupune, de regulă, replicarea indicilor bursieri de către fondurile de investiții administrate pasiv, ceea ce a condus la orientarea portofoliilor acestora către emitenți de dimensiuni mai mari incluși în principalii indici de referință. Prin urmare, structura celor mai însemnate poziții din cadrul fondurilor de acțiuni din zona euro în anul 2024 a reflectat într-o măsură tot mai mare prevalența unui număr restrâns de corporații americane din domeniul tehnologiei pe piețele internaționale de acțiuni (Graficul B, tabloul a). Creșterile semnificative ale cotațiilor acestor acțiuni pe parcursul anului au impulsionat valoarea lor relativă în cadrul portofoliilor, atrăgând totodată fluxuri comparativ mai mari către fonduri axate pe tehnologie în detrimentul altor fonduri de plasamente în acțiuni (Graficul B, tabloul b).

Graficul B

Reorientare către stocuri de acțiuni și fonduri de capital axate pe tehnologie din SUA

a) Top 25 emitenți companii nefinanciare din portofoliile fondurilor de investiții din zona euro – defalcare în funcție de rezidența emitentului

(procente)

b) Variații cumulate ale fluxurilor aferente fondurilor de capital din zona euro și ale valorii activelor nete în anul 2024, pe tipuri de fonduri

(procente din totalul activelor nete)

Portofoliile concentrate sunt vulnerabile la corecțiile bruște ale cotațiilor și la dinamici de amplificare a acestor corecții

Șocurile la nivelul unei firme sau al unui sector în care portofoliile fondurilor de investiții sunt puternic concentrate pot conduce la pierderi considerabile din reevaluări pentru un întreg fond și pot determina investitorii să își lichideze acțiunile din cadrul fondului. La rândul lor, fondurile de investiții ar putea fi nevoite să vândă rapid active pentru a acoperi ieșirile de lichidități. Consecința ar putea fi scăderea și mai drastică a cotațiilor acțiunilor afectate și amplificarea spiralelor descendente. De asemenea, aceasta sporește riscul de contagiune financiară prin exercitarea de presiuni asupra cotațiilor activelor care inițial nu au fost afectate de șocuri, ceea ce ar putea conduce la perturbări mai ample pe piețe. În anul 2024, riscul unor corecții bruște ale prețurilor acțiunilor a crescut ca urmare a accentuării riscurilor geopolitice, a incertitudinilor macroeconomice și a preocupărilor legate de supraevaluări pe unele piețe de acțiuni. În acest context, consolidarea rezilienței sectorului fondurilor de investiții la astfel de șocuri prezintă o importanță sporită pentru menținerea stabilității financiare în ansamblu.

4 Buna funcționare a infrastructurii pieței și a plăților

Eurosistemul joacă un rol central în dezvoltarea, operarea și monitorizarea infrastructurilor piețelor și a plăților. În anul 2024 a crescut traficul la nivelul tuturor serviciilor TARGET operate de Eurosistem, ale căror funcționalități, inclusiv serviciile de decontare multivalutară, au continuat să fie optimizate. În vederea consolidării digitalizării piețelor plăților de mică și de mare valoare și a piețelor instrumentelor financiare, Eurosistemul a pus bazele unei eventuale emisiuni a monedei euro digitale și a finalizat cu succes operațiunile de explorare a utilizării tehnologiei registrelor distribuite (distributed ledger technology – DLT) pentru tranzacțiile de tip wholesale decontate în banii băncii centrale. Intensificarea amenințărilor cibernetice a fost abordată atât din punct de vedere operațional, cât și din punctul de vedere al supravegherii. Au fost demarate activități de îmbunătățire a plăților transfrontaliere/intervalutare la nivel mondial pentru a sprijini crearea unui ecosistem global de plăți mai rapid, mai ieftin, mai transparent și mai accesibil.

4.1 Servicii TARGET

Serviciile TARGET includ trei servicii de decontare: T2, un sistem de decontare pe bază brută în timp real pentru plățile în euro aferente operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului, precum și tranzacțiilor interbancare și comerciale; TARGET2-Securities (T2S), o platformă unică pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare la nivel european; și Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS), care decontează plățile instant în banii băncii centrale.

BCE a înregistrat progrese substanțiale privind optimizarea tuturor serviciilor TARGET în 2024, eforturi concertate vizând consolidarea capacității T2 și T2S de a se redresa în eventualitatea unui incident major (inclusiv a unui atac cibernetic) și perfecționarea în continuare a funcționalităților serviciilor TARGET pentru a răspunde nevoilor pieței în permanentă schimbare. Cu scopul de a menține procesarea directă în contextul plăților transfrontaliere, mesajele T2 au fost actualizate în conformitate cu cele mai recente evoluții ale standardelor de piață pentru sistemele de plăți de mare valoare (și anume high-value payment systems – HVPS Plus). Printre realizările notabile referitoare la T2S se numără implementarea integrală a noilor servicii de raportare, extinderea funcționalităților de decontare a operațiunilor cu depozitarii centrali de instrumente financiare din afara platformei T2S, dezvoltarea în continuare a serviciilor de gestionare a numerarului pentru băncile participante și continuarea activității de pregătire pentru viitoarea integrare a noilor piețe ale investitorilor finali. Totodată, organismele de guvernanță ale T2S au jucat un rol esențial în inițiativele de importanță majoră în materie de politică și reglementare, precum viitoarea scurtare a ciclului de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare în UE (la T+1) și revizuirea regimului de disciplină în domeniul decontării, cu accent pe perfecționarea mecanismului de sancționare în vederea îmbunătățirii eficienței. Progresele înregistrate în optimizarea tuturor serviciilor TARGET au adus pieței câștiguri semnificative de eficiență.

Caracteristica multivalutară a serviciilor TARGET permite furnizarea de servicii de decontare a operațiunilor în alte monede decât euro, în cazul în care băncile centrale respective hotărăsc astfel. Până în 2024, această caracteristică a fost utilizată numai în cadrul T2S pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare în coroana daneză. Din februarie 2024, această caracteristică multivalutară a fost utilizată și în cadrul TIPS pentru decontarea plăților instant în coroana suedeză. De asemenea, aceasta va fi utilizată și când va fi demarată decontarea plăților în coroana daneză în cadrul T2 și TIPS în aprilie 2025.

Pe lângă cele trei servicii de decontare (T2, T2S și TIPS), Eurosistemul dezvoltă un nou serviciu TARGET, Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS), pentru gestionarea activelor utilizate drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului pentru toate jurisdicțiile din zona euro. Data lansării ECMS a fost decalată pentru luna iunie 2025 în loc de noiembrie 2024 pentru a oferi utilizatorilor mai mult timp să finalizeze testarea funcționalităților ECMS într-un mediu stabil.

În anul 2024, traficul de plăți a crescut la nivelul tuturor serviciilor TARGET. T2 a decontat în medie 421 875 de plăți pe zi, ceea ce reprezintă o creștere de 3,2% față de anul precedent, determinată în principal de plățile comerciale. T2S a decontat un volum mediu zilnic de 791 416 tranzacții, un avans de 13,1%, regăsit, în linii mari, la nivelul tuturor segmentelor de piață și participanților. Creșterea în continuare a numărului de participanți la TIPS și demararea operațiunilor de decontare pentru prima monedă, alta decât euro, din luna februarie (a se vedea mai sus) au condus la o majorare substanțială a numărului de plăți TIPS în 2024. În ceea ce privește volumul exprimat în euro, media zilnică a înregistrat un salt de la 963 894 de plăți în decembrie 2023 la 1 657 421 în decembrie 2024 (+72,0%). În coroana suedeză, plățile au consemnat în medie un număr de 2 686 745 pe zi din februarie 2024 până la sfârșitul anului.

4.2 Inovarea și integrarea la nivelul infrastructurii pieței și al plăților

La data de 18 iulie 2024, Consiliul guvernatorilor a aprobat politica Eurosistemului privind accesul prestatorilor nebancari de servicii de plată (PSP nebancari) la toate sistemele de plăți operate de băncile centrale din zona euro și la conturile băncilor centrale^[51]. Această politică stabilește, ca principiu general, că accesul la sistemele de plăți operate de băncile centrale din zona euro urmează să fie acordat prestatorilor nebancari de servicii de plată care îndeplinesc toate cerințele privind atenuarea riscurilor. În scopul protejării fondurilor clienților, Eurosistemul nu va oferi PSP nebancari acces la conturi; deținerea unui cont la o bancă centrală presupune depunerea fondurilor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor de decontare. Pentru a atenua preocupările specifice băncilor centrale legate de stabilitatea financiară și politica monetară, Eurosistemul va impune o limită maximă privind suma din conturile deținute de către PSP nebancari. Această politică succede adoptarea Regulamentului privind plățile instant^[52], care a modificat, printre altele, Directiva privind caracterul definitiv al decontării^[53] pentru a permite PSP nebancari să participe la sistemele de plată desemnate. Eurosistemul a implementat politica printr-o Decizie adoptată de Consiliul guvernatorilor la data de 27 ianuarie 2025^[54], Orientarea privind TARGET^[55] urmând a fi actualizată în luna iunie 2025.

În luna august 2024, BCE a publicat norme și mecanisme armonizate pentru mobilizarea și gestionarea colateralului în operațiunile de creditare ale Eurosistemului, ceea ce a reprezentat un pas în direcția continuării integrării financiare în zona euro și a realizării unei uniuni a piețelor de capital.

Ca parte a sprijinului său constant pentru crearea unei uniuni a piețelor de capital, Grupul consultativ al Eurosistemului privind infrastructurile de piață pentru valori mobiliare și garanții (The Eurosystem’s Advisory Group on Market Infrastructures for Securities and Collateral – AMI-SeCo) a continuat să monitorizeze conformitatea piețelor naționale cu standardele de armonizare a T2S, precum și cu standardele SCoRE privind cadrul unic pentru gestionarea colateralului în Europa (Single Collateral Management Rulebook for Europe – SCoRE) și cu standardele europene privind evenimentele corporative. Atât Raportul privind conformitatea evenimentelor corporative, ediția 2024, cât și Raportul SCoREBOARD publicat în semestrul II 2024 evidențiază progrese limitate și întârzieri în ceea ce privește respectarea standardelor AMI-SeCo, deși se preconizează că multe dintre lacunele curente vor fi eliminate până în iunie 2025. Un factor determinant pentru conformitate este utilizarea unui standard comun de mesagerie, astfel cum se prevede în standardele SCoRE, care este esențial pentru îmbunătățirea automatizării acțiunilor corporative și a procesării serviciilor tripartite de gestionare a colateralului. Grupul operativ pentru strategia de migrare la standardul ISO 20022 al AMI-SeCo pregătește o strategie pentru o tranziție la nivelul întregii piețe către ISO 20022, cel mai recent standard de mesagerie disponibil.

În cursul anului 2024, Eurosistemul și-a finalizat cu succes operațiunile de explorare constând în testarea utilizării DLT pentru tranzacțiile de tip wholesale decontate în banii băncii centrale^[56]. Pe parcursul a șase luni, au fost testate 58 de cazuri de utilizare distincte. În total, Eurosistemul a procesat peste 200 de tranzacții în valoare totală de 1,59 miliarde EUR. 64 de entități din nouă țări au participat la operațiunile de explorare, cuprinzând bănci centrale, participanți pe piețele financiare și operatori DLT.

Rezultatele sunt în prezent analizate pentru a clarifica etapele următoare în ceea ce privește o viziune europeană pentru viitorul unei uniuni a piețelor digitale de capital^[57]. Pe tot parcursul anului 2024, Eurosistemul a continuat să facă schimb de opinii cu piața în cadrul Grupului de contact dedicat noilor tehnologii pentru decontarea de tip wholesale.

Nu în ultimul rând, în ianuarie 2024 a fost lansat Serviciul de emitere al UE (EU Issuance Service – EIS). Acest serviciu, care este utilizat de Comisia Europeană pentru a emite și deconta titlurile de natura datoriei ale UE într-un mod sigur, eficient și neutru în cadrul T2S, a fost folosit intens și cu succes de la lansarea sa. Titluri de natura datoriei în valoare de peste 100 de miliarde EUR au fost emise prin intermediul depozitarului central de titluri de valoare al Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique prin conform abordării bazate pe neutralitate a EIS.

4.3 Proiectul aferent monedei euro digitale

În noiembrie 2023, BCE a lansat o etapă de pregătire a proiectului aferent monedei euro digitale cu o durată de doi ani pentru a pune bazele unei eventuale emisiuni a monedei euro digitale. În 2024, Eurosistemul a înregistrat progrese în ceea ce privește pregătirea etapelor cheie și a furnizat actualizări periodice în acest sens. Primul raport privind progresele în direcția unei monede euro digitale a fost publicat în iunie, iar al doilea raport privind progresele în direcția unei monede euro digitale a fost publicat în decembrie. Ca parte a etapei de pregătire, BCE lucrează la cadrul de reglementare a regimului monedei euro digitale, care va fi esențial pentru standardizarea modului în care este utilizată și gestionată moneda euro digitală în zona euro. În 2024 Grupul de dezvoltare a cadrului de reglementare s-a concentrat pe două sarcini principale: revizuirea primului proiect al cadrului de reglementare și elaborarea în continuare a unor secțiuni suplimentare cu sprijinul a șapte noi direcții de activitate ale Grupului de dezvoltare a cadrului de reglementare.

Conceperea unei monede euro digitale ar urma să se bazeze pe tehnologii de ultimă generație care să o facă rezilientă din punct de vedere cibernetic și capabilă să răspundă nevoilor utilizatorilor. În luna ianuarie, BCE a emis cereri de exprimare a interesului de participare pentru potențialii furnizori de componente ale monedei euro digitale și de servicii conexe și a fost în măsură să facă progrese în ceea ce privește selecția firmelor interesate.

În septembrie 2024 au fost demarate noi activități de experimentare și de cercetare a utilizatorilor pentru a strânge informații cu privire la preferințele utilizatorilor. Acestea au inclus sondaje online și interviuri cu grupuri-țintă, precum micii comercianți și grupurile vulnerabile de consumatori. Au fost lansate parteneriate pentru inovare cu părțile interesate din sectorul privat și din cel public pentru a testa „plățile condiționate“ și pentru a explora alte cazuri de utilizare inovatoare.

BCE a înregistrat progrese în dezvoltarea funcționalității offline a monedei euro digitale, care ar permite efectuarea plăților fără o conexiune la internet, cu niveluri de protecție a vieții private similare numerarului. Aceasta a explorat modul de implementare a funcționalității offline pe dispozitivele utilizatorilor finali, inclusiv aspectele tehnologice, de securitate și operaționale.

Consultarea cu părțile interesate a rămas o prioritate în 2024, BCE comunicând activ cu publicul, cu participanții pe piață și cu factorii de decizie. Aceasta a inclus sesiuni tehnice cu Consiliul privind plățile de mică valoare în euro (Euro Retail Payments Board – ERPB), reuniuni bilaterale cu participanții pe piață și eforturi de creștere a gradului de conștientizare a publicului cu privire la proiect și de promovare a nivelului de transparență prin seminare privind moneda euro digitală cu organizațiile societății civile.

Pe tot parcursul anului 2024, BCE a furnizat informații tehnice în sprijinul discuțiilor din Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene referitoare la propunerea de regulament privind moneda euro digitală a Comisiei Europene, publicată în iunie 2023.

De asemenea, BCE a comunicat periodic cu colegiuitorii și cu părțile interesate de pe piață pentru a furniza informații de ultimă oră cu privire la evoluția proiectului și pentru a primi feedback referitor la o serie de aspecte din metodologia de calibrare a limitelor de deținere^[58]. Deși limita de deținere a monedei euro digitale va fi stabilită mai aproape de data lansării acesteia – pentru a se asigura reflectarea condițiilor economice de la momentul respectiv – în 2024, BCE a început să elaboreze o metodologie care acoperă aspectele monetare și economice menite să echilibreze obiectivele stabilite în proiectele legislative: transformarea monedei euro digitale într-un mijloc de plată utilizat pe scară largă și protejarea stabilității financiare și transmisiei politicii monetare. O direcție de activitate specializată, în care sunt implicați experți ai BCE, a început, cu sprijinul băncilor centrale naționale și al autorităților naționale competente, să identifice principalii factori care influențează calibrarea limitei de deținere. Se urmărește astfel elaborarea unei metodologii coerente care să țină seama de acești factori.

Consiliul guvernatorilor va decide până la sfârșitul anului 2025 dacă se va trece la următoarea etapă a proiectului privind moneda euro digitală. Decizia de a emite sau nu o monedă euro digitală va fi luată numai după adoptarea cadrului legislativ al Uniunii Europene.

4.4 Supravegherea și rolul băncii centrale de emisiune

Funcționarea sigură și eficientă a infrastructurilor piețelor financiare și a plăților în zona euro rămâne o prioritate pentru Eurosistem în cadrul mandatului său de supraveghere. Totodată, în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul participă la acorduri de cooperare cu alte autorități de supraveghere sau autorități competente privind infrastructurile piețelor financiare cu activități semnificative în euro.

În ceea ce privește supravegherea serviciilor TARGET, o prioritate absolută a fost realizarea primei evaluări cuprinzătoare în urma consolidării T2 și T2S în 2023. Evaluarea, care va fi finalizată în 2025, s-a concentrat în special pe monitorizarea implementării cadrului de gestionare a riscurilor și a cadrului de reziliență cibernetică și securitate a informațiilor al funcției de gestionare a riscurilor la nivelul serviciilor TARGET. Au fost, de asemenea, efectuate exerciții de evaluare care au vizat sistemele de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems – SIPS), altele decât serviciile T2, și anume EURO1, STEP2-T și sistemul de administrare a compensării MasterCard Clearing Management System (MCMS), ce vor fi finalizate tot în 2025, în paralel cu supravegherea continuă la nivelul serviciilor TARGET și al tuturor SIPS.

De asemenea, Eurosistemul a revizuit Regulamentul BCE privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (Regulamentul SIPS)^[59] și a identificat o serie de domenii care au nevoie de actualizări. Acestea iau forma unui Regulament reformat, care cuprinde noi cerințe privind guvernanța, riscul cibernetic și externalizarea, precum și modificări ale definiției operatorului SIPS pentru a include, în mod excepțional, o sucursală din zona euro a unei entități juridice situate în afara zonei euro. În luna octombrie 2024 a fost lansată o consultare publică cu privire la reformarea planificată a Regulamentului SIPS, iar Regulamentul reformat final va fi publicat în cursul anului 2025.

Eurosistemul și-a continuat activitatea de supraveghere privind instrumentele, schemele și aranjamentele de plată electronică (electronic payment instruments, schemes and arrangements – PISA) în baza cadrului PISA, finalizând integrarea entităților nou supravegheate și realizând evaluări cuprinzătoare ale schemelor și mecanismelor paneuropene supravegheate. În a doua jumătate a anului 2024, funcția de supraveghere a continuat să se pregătească pentru operaționalizarea noilor sale responsabilități conform Regulamentului privind piețele criptoactivelor^[60].

În ceea ce privește reziliența cibernetică, Eurosistemul și-a revizuit strategia de reziliență cibernetică, extinzându-și raza de acțiune pentru a include entitățile supravegheate în baza cadrului PISA. Totodată, Sistemul European al Băncilor Centrale a lucrat la revizuirea cadrului TIBER-EU, inclusiv pentru a-l alinia la standardele tehnice de reglementare conform Actului legislativ privind reziliența operațională digitală (Digital Operational Resilience Act – DORA)^[61] în ceea ce privește testele de securitate bazate pe informații despre amenințări cibernetice (threat-led penetration testing)^[62]. Cadrul actualizat TIBER-EU a fost publicat în februarie 2025.

În calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul a contribuit la lucrările colegiilor de supraveghere și rezoluție pentru contrapărțile centrale (central counterparties – CCP) din UE și a fost implicat în supravegherea continuă a CCP de importanță sistemică din țări terțe. În ceea ce privește decontarea operațiunilor cu instrumente financiare, Eurosistemul a continuat să revizuiască și să evalueze periodic depozitarii de instrumente financiare (Central Securities Depositories – CSD) conform Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare (CSDR)^[63]. De asemenea, acesta a început să își îndeplinească rolul în procesul de autorizare a entităților care operează infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite conform Regulamentului privind un regim-pilot DLT^[64].

BCE a contribuit la mai multe direcții de activitate internaționale din punctul de vedere al supravegherii, inclusiv în ceea ce privește marjele CCP, riscul climatic și riscurile operaționale generale, precum și guvernanța și supravegherea sistemelor interconectate de plăți rapide. În spațiul de reglementare al UE, Eurosistemul a contribuit la elaborarea standardelor tehnice de reglementare, inclusiv conform Regulamentului revizuit privind infrastructura pieței europene (European Market Infrastructure Regulation – EMIR 3)^[65], DORA și CSDR REFIT (care a avut ca scop ajustarea și clarificarea suplimentară a cadrului CSDR), în cooperare cu autoritățile europene de supraveghere competente. În contextul discuțiilor referitoare la EMIR 3, BCE a monitorizat în permanență evoluțiile la nivelul compensării din UE și a realizat analize cantitative privind măsurile de reglementare precum cerința EMIR 3 legată de conturile active. Nu în ultimul rând, BCE și Autoritatea Bancară Europeană au publicat un prim raport comun privind fraudele în domeniul plăților, evidențiind eficacitatea cerințelor stricte de autentificare a clienților.

5 Activități de operațiuni de piață și servicii financiare furnizate altor instituții

Liniile de swap și repo ale Eurosistemului sunt instrumente de politică monetară utilizate ca instrumente de stabilizare în perioade caracterizate de tensiuni pe piețele financiare internaționale. Liniile de furnizare de lichiditate în euro băncilor centrale din afara zonei euro au asigurat din nou un mecanism de sprijin pentru finanțarea de pe piață. De asemenea, BCE a continuat să ofere posibilitatea derulării, în mod periodic, de operațiuni în dolari SUA cu contrapartidele eligibile ale zonei euro, susținute de rețeaua permanentă de linii de swap a principalelor bănci centrale, care cuprinde BCE, alături de Sistemul Rezervelor Federale, Banca Canadei, Bank of England, Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției. În anul 2024 nu au existat intervenții ale BCE pe piața valutară. BCE a răspuns în continuare de administrarea diverselor operațiuni financiare efectuate în numele Uniunii Europene și a continuat să dețină rolul de coordonare în raport cu cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor.

5.1 Evoluția operațiunilor de piață

Liniile de lichiditate în euro și în valută

Liniile de swap și repo ale Eurosistemului reprezintă instrumente de politică monetară, având contribuția de a evita ca tensiunile de pe piețele financiare internaționale să afecteze eficacitatea transmisiei politicii monetare din zona euro. Tabelul 5.1 prezintă liniile de lichiditate operaționale la data de 31 decembrie 2024.

În ceea ce privește liniile de lichiditate în valută, în anul 2024, BCE a continuat să furnizeze săptămânal lichiditate în dolari SUA, cu scadența la șapte zile, prin acțiuni concertate cu Sistemul Rezervelor Federale, Banca Canadei, Bank of England, Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției (rețeaua liniilor de swap). Împrumuturile contractate de contrapartidele zonei euro au fost în continuare limitate pe tot parcursul anului.

După ce noul cadru al BCE pentru furnizarea de linii de lichiditate în euro băncilor centrale din afara zonei euro a intrat în vigoare la data de 16 ianuarie 2024, toate liniile de lichiditate în euro pentru care au fost primite cereri de prelungire au fost extinse, inițial până la 31 ianuarie 2025 și ulterior până la 31 ianuarie 2027^[66]. Tragerile din liniile de lichiditate în euro pe parcursul anului au fost limitate.

Raportările privind intervențiile pe piața valutară

BCE nu a intervenit pe piața valutară în anul 2024. De la introducerea euro, BCE a efectuat două intervenții pe piața valutară, respectiv în 2000 și 2011. Cifrele privind intervențiile pe piața valutară sunt publicate trimestrial, cu un decalaj de un trimestru pe website-ul BCE și pe portalul de date al instituției, fiind, de asemenea, reproduse în Tabelul 5.2. În cazul în care nu a existat nicio intervenție pe piața valutară în trimestrul respectiv, se precizează explicit acest lucru.

Cadrul de raportare acoperă intervențiile pe piața valutară efectuate de către BCE unilateral și în mod concertat cu alte autorități internaționale, precum și intervențiile „la limitele intervalului“ în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II).

5.2 Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE

BCE este responsabilă de administrarea conturilor și de procesarea plăților în legătură cu operațiunile de împrumut și creditare ale UE în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (MTFA)^[67] pentru balanțele de plăți ale statelor membre, Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF)^[68], instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)^[69], al programului „Next Generation EU“ (NGEU)^[70], al Mecanismului pentru Ucraina, inclusiv sub formă de finanțare-punte excepțională^[71], și al asistenței macrofinanciare^[72] pe termen scurt acordate Republicii Arabe Egipt. Totodată, BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea plăților în legătură cu operațiunile asociate Fondului european de stabilitate financiară (EFSF)^[73] și Mecanismului european de stabilitate (MES)^[74], precum și pentru procesarea tuturor plăților aferente acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei^[75]. În anul 2024, BCE a acționat în calitate de agent de plată pentru Comisia Europeană^[76].

La 31 decembrie 2024, valoarea nominală totală a operațiunilor aflate în derulare s-a ridicat la 200 de milioane EUR prin intermediul facilității MTFA, la 42 de miliarde EUR prin intermediul mecanismului MESF, la 98,35 miliarde EUR prin intermediul SURE și la 31 605 miliarde EUR în cadrul acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei. Nu în ultimul rând, pe parcursul anului 2024, BCE a procesat plățile și dobânzile aferente împrumuturilor și granturilor alocate prin intermediul programului „Next Generation EU“ către și dinspre diferite state membre, inclusiv pe cele aferente creditelor acordate Ucrainei.

5.3 Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

În anul 2024 a continuat să fie disponibilă o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem reserve management services – ERMS), instituite în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Mai multe bănci centrale naționale din Eurosistem furnizează servicii financiare în acest cadru – în conformitate cu termenii și condițiile armonizate și cu standardele piețelor – băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organizațiilor internaționale. BCE îndeplinește un rol general de coordonare, monitorizează funcționarea fără sincope a serviciilor, promovează optimizarea cadrului instituit și întocmește raportări privind această activitate adresate organelor de decizie ale BCE.

Numărul conturilor clienților în cadrul ERMS a fost de 287 la sfârșitul anului 2024, față de 273 la finele anului 2023. În trimestrul IV 2024, totalul deținerilor agregate (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS s-a majorat cu aproximativ 8% față de trimestrul IV 2023.

6 Numerarul rămâne cel mai utilizat mijloc de plată în rândul cetățenilor europeni

În 2024, nivelul bancnotelor aflate în circulație a crescut moderat, numerarul continuând să fie cel mai utilizat mijloc de plată la punctele de vânzare.

Eurosistemul se angajează să asigure faptul că numerarul rămâne disponibil, accesibil și acceptat ca mijloc de plată, fiind totodată cât mai sustenabil și ecologic posibil. Pregătirile pentru elaborarea unei noi serii de bancnote euro reprezintă o oportunitate de a face bancnotele euro mai accesibile tuturor cetățenilor europeni.

6.1 Circulația și procesarea numerarului

La finele anului 2024, numărul total al bancnotelor euro aflate în circulație ajunsese la 30,5 miliarde, cu o valoare totală de aproximativ 1 600 de miliarde EUR (Graficul 6.1). Din punct de vedere numeric și în termeni valorici, bancnotele aflate în circulație au crescut cu 2,4% și, respectiv, 1,3% pe parcursul acestui an.

Graficul 6.1

Numărul și valoarea bancnotelor euro în circulație

(scala din stânga: mii de miliarde EUR; scala din dreapta: miliarde)

Instituțiile de credit au returnat băncilor centrale naționale (BCN) din zona euro 25,4 miliarde de bancnote în 2024, reprezentând o ușoară diminuare de 0,9 miliarde față de 2023. În termeni valorici, bancnotele depuse la BCN au totalizat 856 de miliarde EUR în 2024, în scădere de la 890 de miliarde EUR în 2023. Această descreștere s-a datorat repunerii în circulație de către instituțiile de credit a unui volum mai mare de bancnote în rândul clienților, în loc de a le returna către BCN. Modificarea modului în care instituțiile de credit procesează bancnotele reflectă eforturile acestora de a obține o eficiență sporită și aceste eforturi s-au concretizat, de exemplu, prin instalarea unui număr mai mare de bancomate cu opțiunea de depunere numerar și repunere în circulație.

În 2024, creșterea circulației monedelor euro (emisiune netă) în zona euro a fost similară celei din ultimii doi ani și s-a situat la 3,0 miliarde de monede, cu o valoare nominală de 953 de milioane EUR.

BCE susține pe deplin intenția de a implementa în legislația UE norme obligatorii din punct de vedere juridic privind statutul de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro. Adoptarea unui regulament al UE ar oferi cetățenilor certitudine juridică sporită pentru a efectua – personal și facil – tranzacții cu numerar. Instituțiile de credit au responsabilitatea socială de a le oferi cetățenilor și companiilor servicii cu numerar complete și eficiente. În anul 2024, BCE și BCN și-au extins analizele privind accesul cetățenilor la serviciile cu numerar oferite de instituțiile de credit, identificând continua deteriorare a acestor servicii în anumite domenii. Prin urmare, este susținută cu precădere și includerea în legislația UE a unor norme de protecție privind accesul cetățenilor la numerar

6.2 Utilizarea numerarului de către consumatori și companii

În perioada septembrie 2023 – iunie 2024, BCE a efectuat un studiu privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor din zona euro cu scopul de a evalua comportamentul și preferințele acestora în materie de plăți, precum și accesul la diverse instrumente de plată. Studiul a arătat că numerarul a fost mijlocul de plată cel mai utilizat la punctele de vânzare, fiind folosit pentru 52% din totalul tranzacțiilor. Cu toate acestea, ponderea plăților în numerar este în scădere, de la 59% în 2022. În termeni valorici, plățile cu cardul au deținut o proporție mai mare (45%) din tranzacții comparativ cu numerarul (39%). Ponderea plăților online în cadrul plăților zilnice ale consumatorilor a crescut de la 17% la 21%, iar cea a plăților la punctele de vânzare a scăzut de la 80% la 75%. Studiul a demonstrat și că majoritatea consumatorilor (62% în 2024, în creștere de la 60% în 2022) au considerat că este important ca numerarul să fie o opțiune de plată. În același timp, majoritatea consumatorilor din zona euro (87% în 2024, în scădere față de 89% din 2022) au declarat că le este destul de ușor sau foarte ușor să ajungă la un bancomat sau la o bancă.

În anul 2024, BCE a publicat rezultatele unui sondaj privind utilizarea numerarului de către companiile din zona euro, care au evidențiat gradul de acceptare de către companii a diverselor instrumente de plată și opiniile privind strategia acestora vizând utilizarea și acceptarea numerarului. Sondajul a arătat că ponderea companiilor care acceptă numerar s-a redus de la 96% în 2021 la 88% în 2024. Scăderea acceptării numerarului a fost deosebit de accentuată în rândul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor. Dintre companiile care acceptă în prezent numerar, 94% au declarat că intenționează să facă acest lucru și în viitor.

6.3 Falsificarea și evoluția bancnotelor euro

Aproximativ 554 000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din circulație în 2024, ceea ce a reprezentat, în raport cu standardele istorice, o pondere redusă în totalul bancnotelor aflate în circulație (Graficul 6.2). Deși acest procent este foarte mic, depășește totuși anii precedenți când numărul falsurilor a fost deosebit de scăzut ca urmare a pandemiei de COVID-19. Per ansamblu, au fost depistate aproximativ 18 falsuri la 1 milion de bancnote autentice aflate în circulație. Astfel, probabilitatea de a primi o bancnotă contrafăcută este redusă.

Majoritatea bancnotelor falsificate sunt de calitate scăzută, fără elemente de siguranță sau cu imitații foarte slabe ale acestora. Bancnotele pot fi verificate utilizând metoda simplă „atinge, privește, înclină“ prezentată pe pagina web privind elementele de siguranță ale bancnotelor și pe website-urile BCN din zona euro.

Graficul 6.2

Numărul de bancnote falsificate raportat anual la un milion de bancnote euro autentice aflate în circulație

Pregătiri pentru viitoarele bancnote euro

BCE se pregătește să elaboreze o nouă serie de bancnote euro, cu scopul de a spori rezistența acestora la contrafacere și a le face cât mai ecologice posibil. Acest proces reflectă angajamentul Eurosistemului față de numerar și reprezintă o oportunitate de a face bancnotele euro mai relevante pentru toți cetățenii europeni.

Pe parcursul anului 2024, un grup consultativ multidisciplinar alcătuit din experți din diverse domenii relevante a finalizat o listă cu opțiuni privind posibile motive aferente celor două teme alese: „Cultura europeană” și „Râuri și păsări”. La data de 29 ianuarie 2025, Consiliul guvernatorilor a selectat motivele pentru ambele teme și a constituit un juriu pentru concursul de proiecte – format din membri din toate țările din zona euro – pentru a susține desfășurarea concursului de grafică planificat a fi lansat mai târziu în cursul anului. În 2026 se preconizează că BCE va lua o decizie referitoare la concepțiile grafice viitoare și la momentul producerii și emiterii noilor bancnote. Ulterior, vor mai trece câțiva ani până la producerea și emiterea primelor exemplare din aceste bancnote.

7 Statistică

BCE – asistată de băncile centrale naționale – dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici și date necesare pentru sprijinirea politicii monetare a BCE, precum și a atribuțiilor legate de stabilitatea financiară și a altor atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și ale Comitetului european pentru risc sistemic. Aceste date statistice sunt utilizate și de autoritățile publice, organizațiile internaționale, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg, și contribuie la sporirea transparenței activității BCE.

În 2024, BCE a extins populația raportoare a statisticilor referitoare la piețele monetare, astfel încât setul de date aferent a devenit mai reprezentativ. Totodată, BCE a publicat noi statistici privind conturile financiare, și anume date mai detaliate privind deținerile gospodăriilor populației de acțiuni/unități ale fondurilor de investiții, și a început să publice detalii noi referitoare la statisticile externe trimestriale destinate entităților cu scop special. De asemenea, indicatorii statistici asociați schimbărilor climatice au fost în continuare dezvoltați în cadrul planului BCE privind clima și natura. BCE a continuat implementarea strategiei sale de reducere a sarcinii de raportare pentru bănci în baza Cadrului de raportare integrată și a Dicționarului de raportare integrată a băncilor.

7.1 Îmbunătățirea statisticilor zonei euro pentru a răspunde nevoilor politicilor în continuă schimbare

Extinderea populației raportoare a statisticilor referitoare la piețele monetare din zona euro

Extinderea populației raportoare a statisticilor referitoare la piețele monetare (Money Market Statistical Reporting – MMSR) evidențiază calitatea statisticilor referitoare la piețele monetare din zona euro. La data de 1 iulie 2024, populația raportoare a statisticilor MMSR a fost extinsă cu 24 de bănci noi care s-au adăugat la cele 45 de bănci raportoare deja existente. În urma extinderii s-a mărit și eșantionul pentru mai multe țări din zona euro, iar pentru prima oară au fost incluse și bănci din Luxemburg și Portugalia.

Datele furnizate de noii agenți raportori vor fi incluse în calculul ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) odată ce se va stabili că acestea au o calitate suficient de înaltă. Extinderea populației raportoare pune în evidență reprezentativitatea, robustețea și fiabilitatea statisticilor privind piețele monetare din zona euro.

Publicarea de statistici noi privind conturile financiare

În luna aprilie 2024, BCE a început să publice date privind deținerile gospodăriilor populației de acțiuni/unități ale fondurilor de investiții, defalcate pe active-suport și pe sectorul contrapartidei. Aceste date oferă o perspectivă mai aprofundată asupra expunerilor indirecte ale gospodăriilor prin intermediul fondurilor de investiții, pentru realizarea unei analize mai precise a bilanțurilor financiare ale acestora și a expunerilor la diferite clase de active și contrapartide.

În luna octombrie 2024, ca urmare a unei modificări a Orientării privind cerințele de raportare statistică ale BCE în domeniul conturilor financiare trimestriale^[77], BCE a început să publice date suplimentare privind conturile financiare ale altor instituții financiare (AIF) pe subsectoare. AIF, care reprezintă al doilea sector financiar ca mărime în zona euro după instituțiile financiare monetare (IFM), asigură în principal finanțarea companiilor nefinanciare (CNF) și, în mai mică măsură, a gospodăriilor populației și a altor sectoare, având totodată un rol în direcționarea fondurilor către și dinspre restul lumii.

Nu în ultimul rând, noile date publicate referitoare la emisiunea titlurilor de natura datoriei de către companiile nefinanciare prin intermediul canalelor de finanțare oferă informații suplimentare cu privire la finanțarea pe piață a companiilor nefinanciare în zona euro și între țările din zona euro.

Date noi privind entitățile cu scop special în statisticile externe

În luna aprilie 2024, BCE a început să publice detalii noi privind statisticile externe pentru entitățile cu scop special (ESS), după cum sugerează Orientarea modificată privind cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene în domeniul statisticilor externe^[78]. Noile informații privind tranzacțiile și pozițiile transfrontaliere trimestriale ale ESS în zona euro și între țări din zona euro, începând cu datele pentru trimestrul I 2020, au scopul de a asigura o mai bună înțelegere a rolului ESS în diferitele componente ale statisticilor externe^[79].

7.2 Dezvoltarea în continuare a indicatorilor statistici asociați schimbărilor climatice ca parte a planului BCE privind clima și natura

BCE publică trei seturi extinse de indicatori statistici asociați schimbărilor climatice.

• Indicatorii privind finanțarea durabilă oferă o imagine de ansamblu asupra titlurilor de natura datoriei cu caracteristici de durabilitate care sunt emise și deținute de rezidenții zonei euro. Aceștia oferă informații despre sumele obținute pentru finanțarea proiectelor durabile și pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor.
• Indicatorii analitici privind emisiile de dioxid de carbon în cazul instituțiilor financiare furnizează informații cu privire la intensitatea emisiilor de dioxid de carbon a portofoliilor de titluri de valoare și de împrumuturi ale instituțiilor financiare, contribuind astfel la evaluarea rolului acestui sector în finanțarea tranziției către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor și a riscurilor asociate.
• Indicatorii analitici privind riscurile fizice ale portofoliilor instituțiilor financiare evaluează riscurile care decurg din impactul dezastrelor naturale provocate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile și incendiile de vegetație, asupra performanței împrumuturilor, a obligațiunilor și a titlurilor de capital.

Acești indicatori sunt centralizați în baza unei cooperări strânse în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și fac parte din planul mai extins al BCE privind clima și natura. Prelucrarea acestora presupune utilizarea mai multor colectări de date ale BCE/SEBC și din surse externe, cum ar fi AnaCredit, statisticile privind deținerile de titluri de valoare (Securities Holdings Statistics), Registrul bazei de date a instituțiilor și companiilor afiliate (Register of Institutions and Affiliates Data – RIAD) și date privind emisiile de gaze cu efect de seră și riscurile fizice de la Centrul de date privind riscurile (Risk Data Hub – RDH) din cadrul Centrului de cunoștințe privind managementul riscurilor de dezastre (Disaster Risk Management Knowledge Centre – DRMKC), Copernicus, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (Intergovernmental Panel on Climate Change – IPCC) și altele.

Indicatorii au fost actualizați în luna aprilie 2024. Indicatorii privind finanțarea durabilă au fost completați prin adăugarea de noi detalii privind nivelurile de certificare aferente titlurilor de natura datoriei sustenabile. Actualizarea indicatorilor privind emisiile de carbon și riscul fizic s-a bazat pe îmbunătățiri semnificative de natură conceptuală, precum și referitoare la gradul de acoperire, consecvența și gradul de granularitate^[80]. În luna septembrie 2024 au fost publicate defalcări noi ale indicatorilor privind finanțarea durabilă, iar setul de date a fost actualizat de la categoria date experimentale la cea de statistici oficiale ale SEBC.

Se depun în continuare eforturi pentru dezvoltarea celor trei seturi de date, cu scopul îmbunătățirii permanente a calității datelor și a distribuțiilor disponibile. De asemenea, se investighează și alte domenii de cercetare sub auspiciile Inițiativei G20 privind lacunele datelor (G20 Data Gaps Initiative), și anume măsurarea cheltuielilor pentru adaptarea la schimbările climatice, aspecte legate de acoperirea furnizată de asigurări și investițiile străine directe (ISD), precum și cadrul conceptual pentru elaborarea unor indicatori anticipativi ai riscurilor fizice și de tranziție. Alături de îmbunătățirile aduse standardelor statistice internaționale, precum Sistemul conturilor naționale și Manualul balanței de plăți, care vor permite defalcări suplimentare în materie de schimbări climatice într-un set amplu de date economice, se preconizează că în anii următori acest lucru va face mai disponibile datele referitoare la aceste subiecte.

7.3 Eficientizarea raportării datelor de către bănci

Strategia BCE de reducere a sarcinii de raportare a băncilor se bazează pe trei piloni: (i) cooperarea cu alte autorități europene și naționale în vederea integrării raportării statistice, prudențiale și de rezoluție; (ii) încorporarea raportării statistice actuale în cadrul de raportare integrată (IRef) ca prim pas în direcția unei integrări mai extinse; și (iii) colaborarea cu sectorul bancar pentru stabilirea unei legături între cerințele de date ale autorităților și limbajul și definițiile utilizate de bănci cu ajutorul Dicționarului de raportare integrată a băncilor (Banks’ Integrated Reporting Dictionary – BIRD).

Cooperarea cu alte autorități s-a intensificat în anul 2024, odată cu înființarea Comitetului comun de raportare bancară (Joint Bank Reporting Committee – JBRC), la care participă BCE, Autoritatea Bancară Europeană, Comisia Europeană, Comitetul unic de rezoluție și autoritățile naționale relevante. În 2024, JBRC a înființat o substructură numită Grupul de contact pentru raportări de date (Reporting Contact Group – RCG), care reunește experți din sectorul bancar în domeniul raportării datelor de către bănci în scopuri de reglementare. RCG reprezintă un canal eficient de cooperare și schimb de opinii cu autoritățile. Prima prioritate a JBRC constă în stabilirea de concepte și definiții comune care vor fi utilizate în raportările noi și în cele actuale.

IReF are ca scop armonizarea raportării statistice la nivelul băncilor din zona euro. În 2024, BCE a anunțat că raportarea în cadrul IReF era planificată să înceapă la sfârșitul anului 2029. Noul calendar reflectă reacțiile din partea sectorului bancar cu privire la necesitatea de a asigura implementarea fără sincope a IReF.

În 2024, în cadrul colaborării cu privire la BIRD, la care participă autoritățile și sectorul bancar, au fost integrate primele cadre statistice și de supraveghere. Modelul integrat de date, care specifică modul în care pot fi extrase datele din sistemele interne ale băncilor, și normele privind modul de transformare a datelor în rapoartele solicitate de către autorități au fost publicate pe website-ul BIRD.

Caseta 5
Îmbunătățirea statisticilor macroeconomice pentru o mai bună înțelegere a legăturilor financiare transfrontaliere din zona euro

BCE a publicat mai multe defalcări noi ale statisticilor privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a zonei euro (b.o.p./i.i.p.) și ale conturilor sectoriale trimestriale (quarterly sector accounts – QSA). Noile date abordează dificultățile de măsurare din perspectiva globalizării, astfel cum se evidențiază în evaluarea strategiei de politică monetară a BCE din anul 2021, care se referă în special la prezența întreprinderilor multinaționale și la extinderea lanțurilor internaționale de intermediere financiară.

În prezent, setul de date b.o.p/i.i.p include detalii de natură sectorială, geografică și financiară cu caracter mai granular, precum și date distincte pentru ESS, toate acestea fiind deosebit de utile pentru analiza evoluției investițiilor de portofoliu și a ISD. Cele două categorii b.o.p./i.i.p. sunt principalele componente ale fluctuațiilor consemnate de fluxurile financiare internaționale ale zonei euro în ultimii ani^[81]. La îmbunătățirea analizei fluxurilor de finanțare contribuie și noile date referitoare la subsectoarele AIF, disponibile în prezent în QSA, și la emisiunile de titluri de natura datoriei ale companiilor nefinanciare prin intermediul canalelor de finanțare. Nu în ultimul rând, datele noi din QSA privind deținerile gospodăriilor populației de acțiuni/unități ale fondurilor de investiții, defalcate pe active-suport și pe sectorul contrapartidei, facilitează analiza expunerilor gospodăriilor populației la diferite clase de active.

O defalcare sectorială mai cuprinzătoare a statisticilor b.o.p./i.i.p. și a datelor noi din QSA privind expunerile indirecte ale gospodăriilor populației relevă predominanța sectorului fonduri de investiții în calitate de deținător de titluri de portofoliu emise de rezidenți din afara zonei euro^[82]. Defalcările mai detaliate pe țările contrapărților permit o mai bună acoperire a geografiei fluxurilor financiare transfrontaliere ale zonei euro în raport atât cu economiile dezvoltate, cât și cu economiile de piață emergente^[83].

Datele nou publicate privind ESS și AIF evidențiază rolul acestora în legăturile financiare din zona euro. Entitățile cu scop special, care au o relevanță deosebită într-un grup specific de țări, dar un impact foarte limitat asupra activității economice reale din țara în care sunt rezidente, indică fluxuri financiare semnificative și generează aproximativ 30% din fluxurile de ISD transfrontaliere ale zonei euro (Graficul A)^[84]. AIF acordă 23% din împrumuturile destinate companiilor nefinanciare din zona euro și 8% din împrumuturile gospodăriilor populației din zona euro. Aproximativ 15% din totalul finanțării prin titluri de natura datoriei a companiilor nefinanciare a fost furnizată prin intermediul canalelor de finanțare din alte țări ale zonei euro.

Graficul A

Descompunerea analitică a pozițiilor ISD din zona euro

(mii de miliarde EUR; stocuri la sfârșitul perioadei)

8 Activitățile de cercetare ale BCE

Această secțiune prezintă cercetarea relevantă pentru politici în cadrul BCE și sintetizează activitatea desfășurată în anul 2024. Secțiunea se deschide cu raportarea privind calitatea activității de cercetare a BCE, apoi descrie cele cinci domenii principale de cercetare și consiliere privind politicile, precum și progresele înregistrate în cursul anului, inclusiv în ceea ce privește cercetarea referitoare la implicațiile inteligenței artificiale. Activitatea Grupului operativ de cercetare privind eterogenitatea în macroeconomie și finanțe este evidențiată în Caseta 6.

În 2024, experții BCE au efectuat cercetări economice, monetare și financiare ample, oferind informații importante pentru elaborarea de politici, inclusiv pentru evaluarea strategiei de politică monetară derulată în prezent. Cercetările realizate pe baza Sondajului privind așteptările consumatorilor și a Sondajului privind consumul și finanțele gospodăriilor populației, de exemplu, au continuat să furnizeze informații deosebit de relevante pentru politica monetară.

BCE depune eforturi pentru a elabora studii de cercetare de vârf în domenii importante pentru activitatea băncilor centrale. Începând cu luna decembrie 2024, RePEc – un registru central al cercetării economice – a clasat BCE pe primul loc în rândul instituțiilor din domeniul economiei monetare, Fondul Monetar Internațional (FMI) plasându-se pe locul al doilea și Consiliul guvernatorilor al Rezervelor Federale ale SUA, pe locul al treilea. În domeniul mai vast al macroeconomiei, BCE a urcat o poziție comparativ cu anul 2023, situându-se în prezent pe locul al doilea, după Departamentul de economie al Universității Harvard și în fața FMI. În domeniul bancar, BCE se clasează acum pe primul loc, urcând o poziție în raport cu 2023, în fața Booth School of Business a Universității din Chicago și a Băncii Reglementelor Internaționale (BRI). Dintre băncile centrale și instituțiile similare din întreaga lume, BCE se află pe locul al doilea, în urma FMI și înaintea Consiliului Rezervelor Federale ale SUA, a Băncii Rezervelor Federale ale SUA din New York și a BRI. În Europa, BCE ocupă locul al treilea în clasamentul tuturor domeniilor și instituțiilor, inclusiv al universităților (după London School of Economics and Political Science și Paris School of Economics).

Proiectele de cercetare întreprinse pe parcursul anului 2024 pot fi grupate în cinci domenii tematice generale, toate acestea beneficiind de implicarea băncilor centrale naționale și de colaborarea din cadrul grupurilor de cercetare ale Sistemului European al Băncilor Centrale. În primul rând, în domeniul elaborării și implementării politicii monetare, s-au desfășurat activități de cercetare cu privire la configurația optimă a politicii monetare și noul cadru operațional, precum și la alte teme importante, precum funcționarea piețelor, garanțiile și impactul politicii monetare asupra dinamicii inflației. S-au depus eforturi substanțiale de cercetare pentru înțelegerea mai aprofundată a evoluției mecanismelor de transmisie a politicii monetare, sub auspiciile Rețelei de cercetare privind provocările pentru transmisia politicii monetare într-o lume în schimbare (Research Network on Challenges for Monetary Policy Transmission in a Changing World – ChaMP). În al doilea rând, referitor la evoluțiile economice din zona euro, proiectele de cercetare au furnizat analize despre firme, productivitate și investiții, consumul gospodăriilor populației și piața forței de muncă, prețuri și activitate economică, elaborând totodată și noi metode și tehnici pentru îmbunătățirea prognozei. În al treilea rând, în ceea ce privește analiza economiei mondiale, proiectele au examinat sistemul monetar internațional, piețele financiare și schimburile comerciale internaționale, efectele de contagiune la nivel mondial, factorii determinanți ai inflației la nivel internațional și perspectivele de creștere economică globală. În al patrulea rând, în ceea ce privește integrarea și guvernanța Uniunii Economice și Monetare (UEM), o mare parte a cercetării s-a axat pe efectele politicii fiscale asupra macroeconomiei, inclusiv pe adoptarea programului „Next Generation EU“ (NGEU), reforma cadrului fiscal al UE, interconexiunile dintre politica fiscală și inflație, precum și interacțiunile monetare și fiscale. În al cincilea rând, în domeniul stabilității financiare, al politicilor (macro)prudențiale și al supravegherii bancare, eforturile de cercetare au vizat reziliența băncilor și a instituțiilor financiare nebancare, implicațiile politicii monetare asupra piețelor financiare și a stabilității financiare, precum și elaborarea și evaluarea politicilor prudențiale. Cercetarea în domeniul supravegherii bancare a urmărit în special eficacitatea supravegherii și impactul reglementărilor privind schimbările climatice asupra comportamentului băncilor. Cercetarea privind monedele digitale ale băncilor centrale a continuat pe parcursul anului 2024, concentrându-se pe implicațiile unui spectru larg de caracteristici funcționale (de exemplu, remunerarea, limitarea deținerilor și protecția vieții private).

Evoluția rapidă a IA a condus la desfășurarea unor eforturi de cercetare considerabile în cadrul BCE în vederea unei mai bune înțelegeri a implicațiilor IA pentru economie și elaborarea politicilor. În 2024, s-a acordat o atenție deosebită utilizării tehnicilor IA în efectuarea analizelor economice, cum ar fi prognoza economică și analiza comunicării băncilor centrale. În cazul celei dintâi, cercetarea s-a concentrat pe utilizarea tehnicilor de învățare automată pentru prognoza inflației. Asemenea tehnici pot lua în considerare o dinamică economică specifică și, prin urmare, pot îmbunătăți previziunile în perioadele de turbulență. Alte activități de cercetare au utilizat indicatori de încredere derivați din analiza textuală a știrilor generate de modele lingvistice mari (large language models – LLM) pentru prognoza pe termen scurt a activității economice^[85]. În ceea ce privește comunicarea băncilor centrale, s-a utilizat analiza textuală generată de LLM pentru a examina modul în care declarațiile BCE influențează piețele financiare, în special în perioade marcate de incertitudini economice. Acest tip de cercetare oferă informații despre modul în care percepția cu privire la comunicarea băncilor centrale poate contribui la o mai bună înțelegere a anticipațiilor pieței privind inflația și ratele dobânzilor^[86].

Rezultatele activității de cercetare în cadrul BCE s-au menținut la un nivel ridicat în 2024. În total, experții BCE au publicat 124 de lucrări în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series) și 12 articole în Buletinul de cercetare (Research Bulletin). Numeroase Caiete de studii au fost, de asemenea, publicate extern în reviste academice.

9 Activități și atribuții de natură juridică

Prezentul capitol vizează jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la BCE, oferă informații despre avizele BCE și cazurile de nerespectare a obligației de consultare a BCE în privința unor proiecte legislative din domeniile sale de competență. De asemenea, prezintă rapoarte privind monitorizarea de către BCE a respectării interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat.

9.1 Jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE

În luna iunie 2024, Tribunalul a respins o acțiune în despăgubire introdusă de către acționarii Banca Carige (T-134/21, Malacalza Investimenti și Malacalza împotriva BCE), solicitând repararea unui pretins prejudiciu pe care l-ar fi suportat în urma acțiunilor întreprinse de BCE în exercitarea funcției sale de supraveghere prudențială a Banca Carige între 2014 și 2019. În această hotărâre, Tribunalul a constatat în special că exercitarea competențelor de supraveghere de către BCE urmărește un obiectiv de interes public pentru asigurarea bunei funcționări și a stabilității piețelor. Răspunderea extracontractuală a BCE pentru actele și omisiunile legate de exercitarea competențelor de supraveghere este, așadar, limitată, întrucât ar necesita o încălcare a unei norme de drept care are ca obiect conferirea de drepturi particularilor. În același timp, Tribunalul a recunoscut, potrivit jurisprudenței existente, că o încălcare a principiilor generale ale dreptului – precum principiul bunei administrări – poate angaja răspunderea extracontractuală. Totuși, în această cauză, Tribunalul a constatat că nu a existat nicio încălcare. Această cauză a constituit prima ocazie pentru CJUE de a evalua meritul unei acțiuni în despăgubire pentru măsurile de supraveghere ale BCE. În prezent, un recurs este pendinte (C-557/24 P, Malacalza Investimenti și Malacalza împotriva BCE).

În luna iunie 2024, Tribunalul a respins șapte acțiuni introduse de băncile supravegheate^[87] având ca obiect anularea cerinței de deducere și a celei de raportare aferente impuse în legătură cu angajamentele de plată irevocabile acordate sistemelor naționale de garantare a depozitelor și Fondului unic de rezoluție ca parte a contribuțiilor ex ante ale acestora. BCE a impus măsurile respective în cadrul Pilonului 2 pentru a acoperi riscul de supraestimare a poziției de capital a băncii, generat de excluderea pierderilor economice rezultate din transferul garanțiilor pe care se bazează angajamentele de plată irevocabile, care nu mai puteau fi utilizate pentru acoperirea constantă a pierderilor. BCE a impus măsurile respective în conformitate cu o nouă metodologie menită să ia în considerare hotărârile Tribunalului din anul 2020 prin care s-au anulat deciziile de impunere a acelorași măsuri ca urmare a lipsei unei evaluări individuale a modului în care riscul identificat a fost gestionat și acoperit prin acordurile implementate de bănci și prin pozițiile de capital și lichiditate ale acestora. Prin urmare, acele noi decizii ale BCE au fost adoptate cu o motivare mai bună, menită să reflecte mai bine evaluarea individuală efectuată. Deciziile au fost validate de Tribunal prin cele șapte hotărâri menționate mai sus, confirmând că BCE a aplicat în mod corect articolul 16 din Regulamentul privind MUS^[88] atunci când a evaluat măsura în care băncile erau expuse unui risc insuficient acoperit și când a impus o măsură de acoperire a acestuia. Patru dintre cele șapte bănci au formulat recurs împotriva hotărârilor lor individuale, iar recursurile sunt în prezent pendinte la CJUE.

În luna noiembrie 2024, CJUE (Camera a cincea) a pronunțat hotărârea în cadrul unei proceduri preliminare prezentate de Curtea Administrativă Federală a Germaniei (cauzele conexate C-758/22 și C-759/22). În cauza de față, instanța de trimitere a urmărit să clarifice dacă mai multe instituții de asigurare de pensii profesionale din Germania sunt fonduri de pensii în sensul Regulamentului (UE) 2018/231 al Băncii Centrale Europene din 26 ianuarie 2018 privind cerințele de raportare statistică pentru fondurile de pensii și, prin urmare, dacă se supun cerințelor de raportare statistică ale BCE. Reclamantele au susținut că acestea sunt fonduri de asigurări sociale și, prin urmare, nu se supun cerințelor de raportare ale BCE. Curtea a stabilit că reclamantele ar putea fi clasificate ca fonduri de pensii, întrucât activitățile lor îndeplinesc patru criterii necesare pentru clasificarea în acest sector. În concluzie, (i) funcția acestora este de a oferi prestații care acoperă riscurile de pensionare, de deces și de invaliditate; (ii) beneficiază de autonomie de gestiune și țin o contabilitate completă; (iii) marea majoritate a afiliaților lor sunt supuși unei obligații de afiliere la instituțiile de asigurare de pensii, care în principiu nu sunt autorizate să își furnizeze serviciile altor persoane; și (iv) serviciile nu sunt garantate de administrațiile publice și depind de cuantumul cotizațiilor plătite, precum și de performanțele instituțiilor de asigurare de pensii în gestionarea activelor. Cazul este important, întrucât confirmă faptul că BCE are dreptul de a colecta informații statistice privind activitățile financiare ale reclamantelor în calitate de fonduri de pensii. Întrucât fondurile de pensii joacă un rol important în economia zonei euro, aceste informații sunt necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), în special în ceea ce privește politica monetară.

9.2 Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național în domeniile care sunt de competența sa. Toate avizele BCE sunt publicate pe EUR-Lex.

În anul 2024, s-au înregistrat nouă cazuri clare și importante de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte legislative. Cinci cazuri de neconsultare s-au referit la legislația Uniunii Europene, iar patru, la legislația națională. BCE a adoptat avize din proprie inițiativă în șapte situații. În două cazuri, a fost emisă o scrisoare de neconformitate.

Primul caz privind UE se referea la o propunere a UE de directivă privind fondurile de investiții alternative (FIA). S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece se referă la accesul SEBC la date detaliate privind sectorul FIA, precum și la cerințele de raportare statistică ale BCE în privința acestui sector. Al doilea caz privind UE se referea la Regulamentul de instituire a Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA). S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece conține dispoziții cu privire la cooperarea dintre AMLA și BCE. Al treilea caz privind UE se referea la Directiva privind performanța energetică a clădirilor. S-a considerat că acest caz este clar și important datorită necesității BCE de a accesa certificatele de performanță energetică. Al patrulea caz privind UE a vizat Directiva privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor. S-a considerat că acest caz este clar și important datorită relevanței sale pentru gestionarea riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) de către bănci și necesității de a asigura coordonarea și schimbul de informații între toate autoritățile vizate^[89]. Al cincilea caz privind UE se referea la Regulamentul privind transparența și integritatea activităților de rating de mediu, social și de guvernanță (ESG). S-a considerat că acest caz este clar și important, deoarece se referă la evaluarea independentă de către Eurosistem a cerințelor sale în materie de garanții.

Primul caz național de neconsultare se referă la legi bulgare care afectează Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei). S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece numirea temporară a guvernatorului sau viceguvernatorilor Băncii Naționale a Bulgariei în funcția de prim-ministru interimar creează probleme importante cu privire la independența Băncii Naționale a Bulgariei. Al doilea caz se referă la o lege elenă care stipulează transferul participațiilor statului rămase în băncile elene către un alt organism public. S-a considerat că acest caz este clar și important deoarece legea are implicații pentru instituțiile de credit elene care fac obiectul supravegherii directe a BCE. Al treilea caz se referă la o lege maghiară care încadrează Magyar Nemzeti Bank în domeniul de aplicare al legii privind securitatea cibernetică. S-a considerat că acest caz este clar și important, având în vedere impactul său asupra independenței Magyar Nemzeti Bank. Al patrulea caz se referă la legislația malteză care afectează remunerarea guvernatorului și a viceguvernatorilor Central Bank of Malta. S-a considerat că acest caz este clar și important, având în vedere impactul său asupra independenței Central Bank of Malta.

BCE a adoptat patru avize cu privire la propuneri legislative ale UE care au acoperit teme precum (i) servicii de plată și de monedă electronică, (ii) acorduri monetare încheiate cu țări terțe care utilizează euro, (iii) cerințe de raportare în domeniul serviciilor financiare și al sprijinului pentru investiții și (iv) cadrul de acces la datele financiare.

BCE a adoptat 38 de avize cu privire la proiecte legislative naționale. Avizele privind legislația națională acoperă adesea mai multe subiecte. BCE a adoptat:
- zece avize cu privire la accesul la numerar;
- șase avize cu privire la băncile centrale naționale (BCN);
- cinci avize cu privire la chestiuni legate de Fondul Monetar Internațional;
- patru avize cu privire la taxe bancare cu scop special sau taxe pe tranzacții financiare;
- două avize cu privire la securitatea cibernetică;
- două avize cu privire la sancțiuni internaționale;
- un aviz cu privire la introducerea euro;
- un aviz cu privire la supravegherea sistemelor de plăți;
- un aviz cu privire la rezervele minime obligatorii;
- un aviz cu privire la criptoactive;
- un aviz cu privire la asistență pentru debitori;
- un aviz cu privire la rezoluția contrapărților centrale;
- un aviz cu privire la aplicarea cerințelor de înregistrare a activităților de lobby în cazul funcționarilor unei BCN;
- un aviz cu privire la furnizarea de asistență pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență de către o BCN;
- un aviz cu privire la raportarea statisticilor privind plățile;
- un aviz cu privire la un consiliu național pentru stabilitate financiară.

9.3 Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către BCN din UE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93 și 3604/93 ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și efectuarea de achiziții de pe piața primară de titluri de creanță emise de aceste instituții. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor BCE, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE supraveghează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale titlurilor de creanță emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat.

Exercițiul de monitorizare al BCE aferent anului 2024 confirmă faptul că articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate.

BCE va continua să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în anul 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Finanțarea de către BCN a obligațiilor pe care sectorul public le are față de Fondul Monetar Internațional (FMI) nu este considerată finanțare monetară cu condiția să rezulte în creanțe externe care au toate caracteristicile activelor de rezervă. Totuși, donațiile financiare precum cele efectuate în anii anteriori de Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique și Banque de France prin intermediul FMI vizând reducerea datoriilor pentru țările sărace puternic îndatorate nu au avut ca rezultat creanțe externe și, prin urmare, se impun în continuare măsuri corective.

Finanțarea unității spaniole de informații financiare (Servicio Ejecutivo de la Comisión de Prevención del Blanqueo de Capitales e Infracciones Monetarias – Sepblac) de către Banco de España nu este compatibilă cu interdicția de finanțare monetară prevăzută în articolul 123, întrucât Sepblac este o entitate din sectorul public. Prin urmare, se impune revizuirea măsurilor referitoare la Sepblac, astfel încât să se asigure respectarea interdicției.

10 BCE în cadrul UE și în context internațional

În 2024, BCE a continuat să poarte un dialog deschis cu partenerii săi europeni și internaționali. Interacțiunea dintre BCE și Parlamentul European are un rol esențial în cadrul BCE de asumare a responsabilității. BCE a participat la audieri periodice și a corespondat cu Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului European (ECON). Totodată, BCE a interacționat cu ECON în contextul activităților sale permanente privind moneda euro digitală. La nivel internațional, BCE a colaborat cu partenerii săi din cadrul G20, subliniind necesitatea de consolidare a rezilienței sectorului bancar și a sectorului financiar nebancar, precum și nevoia de a înregistra progrese în implementarea foilor de parcurs convenite de G20 și a prevederilor cadrului Basel III. De asemenea, BCE a participat în cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI) la discuții pe teme de politici relevante pentru băncile centrale, inclusiv cu privire la politicile de creditare și facilitățile oferite de FMI economiilor de piață emergente și țărilor cu venituri mici.

10.1 Asumarea responsabilității de către BCE

BCE se bucură de independență în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ceea ce înseamnă că BCE își poate îndeplini mandatul cu privire la stabilitatea prețurilor fără interferențe de natură politică. Independența BCE implică obligația acesteia de a răspunde pentru acțiunile sale în fața Parlamentului European, organism care îi reprezintă pe cetățenii Uniunii Europene. Practicile BCE în materie de asumare a responsabilității, întemeiate pe articolul 284 alineatul (3) din TFUE, asigură un dialog bidirecțional între BCE și Parlamentul European, ceea ce permite BCE să își argumenteze politicile și deciziile și să fie receptivă la preocupările exprimate de reprezentanții aleși ai cetățenilor. În plus, controlul jurisdicțional din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene completează cadrul BCE de asumare a responsabilității.

În iunie 2024, cetățenii UE au ales noii membri ai Parlamentului European, instituție care s-a aflat în vacanță parlamentară între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii iulie. Prin urmare, președinta BCE a participat la trei audieri periodice ale Comisiei ECON – atât în componența precedentă (în luna februarie), cât și alături de noii membri aleși (două reuniuni în cea de-a doua jumătate a anului). De asemenea, președinta BCE a luat parte la dezbaterea plenară privind Raportul anual 2022 al BCE. Aceste activități au facilitat schimbul de opinii referitoare la principalele decizii de politică monetară și la alte aspecte legate de activitatea băncilor centrale. De asemenea, în luna aprilie, vicepreședintele a prezentat Comisiei ECON Raportul anual 2023 al BCE. Tot în luna aprilie, BCE a publicat și feedbackul privind contribuția furnizată de Parlamentul European referitoare la Raportul anual 2022.

Pe parcursul anului, BCE a răspuns unui număr de 12 întrebări adresate în scris de deputați ai Parlamentului European. Aceste întrebări au acoperit subiecte precum politica monetară, perspectivele economice, moneda euro digitală și aspecte instituționale referitoare la BCE. După alegerea noului Parlament, în luna septembrie s-a desfășurat o sesiune introductivă privind BCE cu scopul de a-i familiariza pe noii membri cu activitățile și obligațiile acesteia în materie de asumare a responsabilității. În noiembrie 2024, o delegație a Comisiei ECON, din care au făcut parte mai mulți deputați noi ai Parlamentului European, a participat la vizita anuală organizată de BCE la sediul său din Frankfurt pe Main.

Pe durata anului 2024, BCE a continuat să colaboreze îndeaproape cu Parlamentul European în ceea ce privește etapa de pregătire a monedei euro digitale. Piero Cipollone, membru al Comitetului executiv, a participat la două audieri ale Comisiei ECON pentru a oferi informații actualizate despre progresele înregistrate de proiectul privind moneda euro digitală^[90]. În plus, președintele Comisiei ECON și membrii comisiei au fost informați prin notificări despre toate evoluțiile importante legate de moneda euro digitală. BCE a participat, de asemenea, la evenimente organizate de deputați ai Parlamentului European, în cadrul cărora au fost abordate diverse aspecte ale proiectului privind moneda euro digitală.

Sondajul Eurobarometru din toamna anului 2024 a relevat faptul că 81% dintre respondenții din zona euro își arată susținerea pentru moneda unică, nivel care stabilește un nou maxim istoric. În plus, 51% dintre aceștia și-au exprimat încrederea în BCE, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat din toamna anului 2009 și în creștere cu 8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului anterior. BCE își menține angajamentul de a avea interacțiuni constructive cu Parlamentul European și cetățenii din zona euro. Prin explicarea deciziilor sale, prin răspunsurile la preocupările manifestate de public și prin menținerea unui dialog deschis, BCE urmărește consolidarea încrederii și îndeplinirea cu eficacitate a obligațiilor sale de asumare a responsabilității.

10.2 Relațiile internaționale

G20

În perioada mandatului Braziliei la președinția G20 în 2024, economia mondială a continuat să se confrunte cu provocări semnificative din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a intensificării conflictelor din Orientul Mijlociu, deși s-a observat temperarea presiunilor inflaționiste și a rezilienței economice globale. În pofida tensiunilor geopolitice, președinția braziliană a promovat cu succes cooperarea multilaterală, demers materializat într-un acord privind comunicatele emise cu ocazia reuniunilor din iulie și octombrie ale miniștrilor de finanțe și ale guvernatorilor băncilor centrale din G20 și privind Declarația liderilor G20 de la Rio de Janeiro din luna noiembrie. Prioritățile au vizat inegalitatea, schimbările climatice, dezvoltarea durabilă, creșterea rolului băncilor de dezvoltare multilaterală, stabilitatea financiară și cooperarea fiscală internațională. A fost adoptată o foaie de parcurs a G20 pentru promovarea unor bănci de dezvoltare multilaterală mai bune, mai mari și mai eficiente. BCE a salutat recunoașterea de către președinția braziliană a rolului pe care îl are Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) în reglementarea sectorului bancar și a celui financiar nebancar, subliniind necesitatea de a implementa (i) foaia de parcurs a G20 și recomandările CSF privind criptoactivele; (ii) foaia de parcurs a G20 privind plățile transfrontaliere; (iii) prevederile acordului Basel III; și (iv) recomandările CSF privind intermediarii financiari nebancari. BCE a subliniat, de asemenea, importanța reglementării tehnologiilor inovatoare, precum inteligența artificială și tokenizarea, pentru a asigura că beneficiile acestora sunt susținute de cadre de reglementare solide.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

BCE a continuat să își asume un rol activ în discuțiile despre sistemul monetar-financiar internațional desfășurate la FMI^[91] și în cadrul altor foruri. În 2024, FMI a luat măsuri importante pentru a sprijini în continuare economiile de piață emergente și țările cu venituri mici.

În luna octombrie, Consiliul directorilor executivi al FMI s-a extins cu un al 25-lea membru. Noul director, împreună cu alți doi directori, reprezintă Africa Subsahariană, amplificând vocea și reprezentarea regiunii. De asemenea, FMI și-a reformat taxele și politica de suprataxare pentru a reduce în mod substanțial costurile împrumuturilor pentru țările membre aflate în dificultate, protejându-și în același timp capacitatea financiară. Pentru țările cu venituri mici, FMI a stabilit direcția pentru a asigura sustenabilitatea Facilității de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (Poverty Reduction and Growth Trust – PRGT), parțial prin acordul asupra unui pachet de politici multianuale de reforme și finanțare pentru a asigura resursele care să permită FMI acordarea în continuare de împrumuturi la rate preferențiale. În plus, FMI a efectuat prima sa revizuire intermediară a Fondului de reziliență și sustenabilitate (Resilience and Sustainability Trust – RST). Acest fond ajută țările cu venituri mici și țările vulnerabile cu venituri medii să își consolideze reziliența macroeconomică la schimbările climatice și la viitoarele pandemii, contribuind astfel la o posibilă stabilitate viitoare a situației balanței de plăți a acestor țări. Statele membre ale UE și băncile centrale ale acestora au o contribuție importantă atât la PRGT, cât și la RST. Contribuțiile băncilor centrale din UE pot fi utilizate doar atunci când creanța respectivă asupra fondului are calitatea de activ de rezervă, ceea ce exclude contribuțiile sub formă de subvenții (granturi sau donații). De asemenea, BCE a susținut în continuare inițiativele internaționale de sprijinire a țărilor vulnerabile în vederea contracarării vulnerabilităților legate de creșterea datoriilor, în special îmbunătățirea Cadrului comun al G20 pentru tratamentul datoriilor și inițiativa FMI și a Băncii Mondiale de a sprijini țările care se confruntă cu probleme de lichiditate, dar a căror datorie este sustenabilă.

La trei ani de la ultima alocare generală de drepturi speciale de tragere (DST) de către FMI în 2021, BCE și băncile centrale naționale din cadrul Eurosistemului și-au revizuit mecanismele voluntare de tranzacționare DST (Voluntary Trading Arrangements – VTA) convenite cu FMI^[92]. În luna noiembrie, Consiliul guvernatorilor BCE a concluzionat că actualele VTA ale Eurosistemului se mențin adecvate, inclusiv în ceea ce privește intervalele de tranzacționare.

11 Promovarea bunei guvernanțe, a sustenabilității sociale și ecologice

BCE desfășoară activități importante legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG). În calitate de instituție publică, BCE răspunde în fața cetățenilor Uniunii Europene (UE) și a funcționarilor aleși ai acestora. Această responsabilitate include comunicarea și interacțiunea eficace cu diferite categorii de public, menținerea celor mai înalte standarde etice și de transparență, consolidarea capacității de acțiune a angajaților săi, concomitent cu promovarea bunăstării acestora, precum și analiza efectelor și a riscurilor climatice și de mediu. În 2024, au fost îndeplinite mai multe obiective intermediare stabilite în planul BCE privind clima și natura.

11.1 Informații actualizate privind factorii de mediu, sociali și de guvernanță

Această prezentare generală a principalelor evoluții din 2024 în ceea ce privește factorii de mediu, sociali și de guvernanță este completată de alte secțiuni ale prezentului Raport anual și de informații suplimentare disponibile pe website-ul BCE (Tabelul 11.1).

Secțiunile 11.2 și 11.3 prezintă în detaliu modul în care BCE a desfășurat în 2024 inițiative majore pentru consolidarea permanentă a cadrelor sale de guvernanță, în calitate de instituție europeană, promovând, totodată, transparența și interacțiunea cu cetățenii. Secțiunea 11.2 evidențiază cooperarea strânsă dintre BCE și instituțiile similare la nivel european și internațional pentru consolidarea eticii, integrității și bunei conduite, răspunzând astfel interesului crescut al publicului pentru aceste aspecte. Secțiunea 11.3 prezintă inițiativele implementate de BCE în vederea intensificării activităților sale de informare, precum și pentru a deveni mai transparentă și mai accesibilă publicului larg. Secțiunea 11.4 oferă o imagine de ansamblu asupra politicilor de personal și date referitoare la modul în care BCE promovează o cultură organizațională deschisă și dezvoltarea carierei, precum și actualizări privind eforturile în materie de diversitate și incluziune, evidențiind principalele evoluții din 2024. În cele din urmă, Secțiunea 11.5 analizează activitatea BCE pe teme legate de schimbările climatice și de mediu și oferă detalii cu privire la publicații mai specializate în acest domeniu.

BCE evaluează riscurile de mediu, sociale și de guvernanță ca parte a cadrului său de gestionare a riscurilor financiare și nefinanciare, astfel cum se arată în capitolul privind gestionarea riscurilor din Conturile anuale ale BCE 2024. Una dintre componentele acestui cadru este testarea la stres din perspectiva schimbărilor climatice a bilanțului Eurosistemului^[93], prin care BCE evaluează senzitivitatea profilului de risc financiar al Eurosistemului la astfel de schimbări. Prima testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice a fost efectuată în 2022 și a devenit, între timp, un exercițiu periodic, o nouă testare fiind realizată în 2024.

11.2 Consolidarea eticii și a integrității

Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) al BCE este responsabil cu stabilirea normelor de etică și de guvernanță, în conformitate cu cele mai înalte standarde de conduită, și cu monitorizarea respectării acestora.

În anul 2024, pentru a sprijini băncile centrale naționale și autoritățile naționale competente în punerea în aplicare a Orientărilor în materie de etică, Comitetul de etică și conformitate a emis orientări cu privire la aspecte legate de restricțiile privind tranzacțiile financiare private și conflictele de interese în ceea ce privește activitățile externe și concediul fără plată. De asemenea, pentru a valorifica la maxim avantajele și cunoștințele obținute pe baza unor perspective diverse, Comitetul a organizat sesiuni tematice cu vorbitori externi, la care au participat reprezentanți ai aproximativ 50 de instituții și organizații publice. Pentru a marca Ziua Mondială a Eticii, Comitetul a lansat un banner cu textul „Etica: busola noastră comună“ în toate limbile oficiale ale UE, evidențiind angajamentul comun.

La nivel european, BCE, împreună cu alte instituții europene, a acționat în vederea adoptării unui acord interinstituțional de înființare a organismului de etică al UE. Semnarea acordului reprezintă o realizare majoră și esențială pentru promovarea unei culturi comune de bună conduită în rândul instituțiilor europene. La nivel internațional, BCE s-a implicat activ în schimbul de cunoștințe și în adoptarea celor mai bune practici în cadrul Rețelei de etică a organizațiilor multilaterale (ENMO), datorită rolului său de vicepreședinte al rețelei și contribuțiilor sale la reuniunile, grupurile de lucru și conferința anuală găzduită de Organizația Mondială a Sănătății, consolidând astfel colaborarea pe plan extern.

Respectarea normelor de etică și integritate a continuat să reprezinte o prioritate absolută în anul 2024. Pe lângă programele destinate noilor angajați, BCG a pus accentul pe organizarea de programe de formare concepute și adaptate pentru a răspunde unor funcții operaționale specifice, precum și cursuri de perfecționare cu privire la normele aplicabile tranzacțiilor financiare private. De asemenea, au fost lansate mai multe inițiative de informare cu scopul de a marca Ziua Mondială a Eticii, inclusiv montarea de standuri și derularea unui test de cunoștințe la nivelul întregului personal al BCE. BCG a depus în continuare eforturi de digitalizare pentru a simplifica accesul angajaților la consiliere cu privire la chestiuni de etică, de exemplu prin intermediul dispozitivelor mobile din cadrul BCE. În plus, procesul de depunere a declarațiilor de interese de către înalții funcționari ai BCE a fost digitalizat, permițând transmiterea mai rapidă și mai facilă a acestora.

Inițiativele de conștientizare și eforturile constante de creare a unor instrumente digitale intuitive au condus la creșterea sensibilă a numărului de cereri de consiliere cu privire la chestiuni de etică, de la 2 767 în anul 2023 la 3 070 în anul 2024 (Graficul 11.1). Verificările anuale ale conformității realizate de BCG în 2024 au reconfirmat respectarea, în general, a normelor privind tranzacțiile financiare private de către personalul și înalții funcționari ai BCE.

Graficul 11.1

Prezentare generală a cererilor de consiliere primite din partea personalului BCE în cursul anului 2024

Comitetul de etică independent al BCE, alături de Comitetul de audit al instituției, completează structura de guvernanță a BCE. Organismul oferă consiliere înalților funcționari ai BCE cu privire la chestiuni de etică, în principal cu referire la activitățile private, precum și foștilor angajați, după încheierea contractelor acestora cu BCE, și analizează declarațiile de interese ale acestora. În plus, Comitetul monitorizează evoluțiile în domeniul eticii și al conduitei adecvate la nivel european și internațional. În anul 2024, acesta a evaluat conformitatea cu normele privind tranzacțiile financiare private de către înalți funcționari ai BCE, prin intermediul declarațiilor de interese, și a emis 34 de avize pe diverse teme, dintre care 10 avize cu privire la restricțiile postangajare (majoritatea acestora cuprinzând recomandări privind respectarea perioadelor de incompatibilitate). Avizele Comitetului de etică sunt publicate pe website-ul BCE la șase luni de la data emiterii acestora.

11.3 Comunicarea și transparența activităților BCE

Pe măsură ce inflația a continuat să scadă în 2024 și s-a apropiat de ținta de 2% în 2025, politicile BCE au beneficiat de ancorarea anticipațiilor privind inflația. Studiile arată tot mai clar că, în procesul de transmisie a politicii monetare, așteptările consumatorilor și ale companiilor contează cel puțin la fel de mult ca cele ale piețelor financiare. Pentru a ancora așteptările, BCE trebuie să comunice într-o manieră clară, coerentă și ușor de înțeles.

Anul 2024 a fost marcat de o schimbare de direcție în ciclul ratelor dobânzilor reprezentative. Prima reducere a ratelor dobânzilor din iunie 2024 a fost însoțită de un efort coordonat de comunicare, menit să explice decizia și perspectivele economiei. Acesta a constat în articole de opinie semnate de președintă, publicate pe mai multe canale media din Europa (și, totodată, sub formă de postări pe blogul BCE, cu privire la motivele reducerii ratelor dobânzilor), precum și în interviuri televizate și radiofonice acordate de membrii Comitetului executiv. Un material explicativ despre efectele reducerii ratelor dobânzilor asupra vieții cotidiene a cetățenilor a fost pus la dispoziție în toate limbile UE și promovat prin intermediul canalelor de comunicare socială ale BCE.

Intensificarea informărilor publice

Majorarea prețurilor a devenit o problemă extrem de importantă pentru cetățenii Europei în perioadele anterioare de creștere accelerată a inflației, generând numeroase întrebări și preocupări. BCE a continuat să își explice acțiunile către publicul larg. Studiile arată că majoritatea europenilor primesc încă informații despre BCE prin intermediul televizorului și radioului, ponderea celor care se informează prin intermediul știrilor online fiind în creștere. Prin urmare, factorii de decizie din cadrul BCE s-au axat pe televiziune, platforme de comunicare socială și mijloace de comunicare de interes general ca principale canale pentru explicarea politicii BCE și a modului în care aceasta asigură stabilitatea prețurilor spre beneficiul tuturor cetățenilor.

Au fost explorate noi formate, cum ar fi un documentar TV „în culisele“ procesului decizional, care oferă o perspectivă personală asupra modului în care funcționează BCE. Pentru a stabili o conexiune directă cu cetățenii din țările zonei euro, factorii de decizie din cadrul BCE au combinat adesea vizitele oficiale cu oportunități de interacțiune cu publicul în spații precum piețele locale ale fermierilor sau în școli și universități. Au fost depuse eforturi extraordinare pentru a ajunge și la acei cetățeni care, în mod obișnuit, nu sunt expuși informațiilor privind politica băncii centrale, prin participarea președintei Lagarde la o cunoscută emisiune TV de comedie, unde a explicat într-o manieră simplă și accesibilă cum acționează BCE pentru a menține prețurile sub control, cum influențează inteligența artificială economia și cum pot fi gestionate perioadele marcate de incertitudini economice sporite.

Pentru asigurarea unei legături concrete între politica monetară și economia reală, factorii de decizie din cadrul BCE au vizitat companii din diverse țări ale zonei euro – de exemplu laboratorul de calcul cuantic Pasqal, din Franța, furnizorul de tehnologie și servicii Bosch, din Germania și Portul Rotterdam din Țările de Jos. Aceste vizite nu reprezintă doar ocazii de a discuta modul în care politica BCE influențează economia și întreprinderile, ci și oportunități care îi ajută pe factorii de decizie să înțeleagă mai bine provocările de natură economică cu care se confruntă companiile – de exemplu impactul reglementărilor și al tehnologiei asupra productivității, dificultatea de a găsi lucrători bine pregătiți sau cerințele tranziției verzi.

BCE a făcut în continuare demersuri pentru a fi un bun cetățean instituțional al orașului Frankfurt pe Main și a interacționa direct cu populația locală. În 2024, BCE și-a deschis din nou porțile pentru vizitatori în cadrul festivalului anual Noaptea muzeelor. De asemenea, cu ocazia Zilei Europei (9 mai), instituția a participat la festivitățile locale Europafest, unde a avut un stand foarte vizitat, iar ulterior a organizat împreună cu Orchestra Simfonică Radio din Frankfurt, în apropierea sediului BCE, un concert în aer liber de mare succes, intitulat Europa Open Air, la care au asistat aproximativ 17 000 de invitați.

Creșterea accesibilității BCE

Pe parcursul anului, Centrul pentru vizitatori al BCE a găzduit un număr total de 21 325 de vizitatori, dintre care 12 798 au participat la tururi ghidate, iar 8 527 au asistat la prelegeri. Având în vedere interesul deosebit al publicului pentru arhitectura sediului principal al BCE, tururile arhitecturale ghidate au fost reluate în iulie 2024, atrăgând un număr de 1 040 de vizitatori, ceea ce reprezintă doar o mică parte din totalul celor interesați. Totuși, numărul de locuri disponibile pentru tururi este limitat din cauza constrângerilor de capacitate.

Pentru a facilita accesul la BCE și la politicile sale – inclusiv online – instituția a îmbunătățit structura website-urilor proprii, adoptând o abordare centrată pe utilizator pentru a facilita căutarea informațiilor. În plus, pentru atragerea unei noi categorii de public, a fost creat un canal WhatsApp, care oferă știri, teste de tip quiz și alte forme de conținut interactiv și care a ajuns la peste 90 000 de abonați până la sfârșitul anului 2024. Totodată, BCE și-a continuat eforturile de utilizare a tehnologiei pentru a se asigura că informațiile pe care le publică sunt ușor de înțeles. În acest scop, este în curs de dezvoltare un instrument bazat pe inteligența artificială, care îmbunătățește stilul de redactare, iar conținutul multilingv este extins cu ajutorul eTranslation, serviciul de traducere automată al Comisiei Europene.

Zilele speciale și aniversările oferă prilejul de a canaliza atenția publicului către activitatea BCE, de a explica cu ce se ocupă instituția și modul în care activitatea acesteia influențează viața cetățenilor. În 2024 s-au împlinit zece ani de la instituirea supravegherii bancare europene. Cu această ocazie, exponatele dedicate supravegherii bancare din cadrul Centrului pentru vizitatori al BCE au fost actualizate și îmbunătățite. În cursul anului trecut, Podcastul BCE a sărbătorit, de asemenea, cinci ani de existență, eveniment marcat printr-un episod special #AskECB, în cadrul căruia au fost oferite răspunsuri la întrebările adresate de cetățeni. Totodată, canalul de LinkedIn al BCE a atins pragul de 500 000 de abonați.

Regimul BCE privind accesul public are un rol esențial în politica de transparență a instituției. Acesta promovează deschiderea și consolidează legitimitatea democratică a BCE prin acordarea unui acces cât mai larg posibil la documentele sale, asigurând, totodată, protejarea independenței instituției și a bunei sale funcționări.

În 2024, numărul solicitărilor de acces public la documentele BCE a înregistrat o ușoară creștere comparativ cu anul 2023, respectiv 74 versus 73 de solicitări. Solicitările au avut în continuare o tematică largă, vizând aspecte instituționale și de guvernanță, precum și chestiuni specifice activității de bancă centrală și de supraveghere. La fel ca în 2023, cele mai multe solicitări au urmărit obținerea accesului la documente pe teme instituționale, cum ar fi achizițiile publice. În conformitate cu angajamentul BCE de a asigura transparența, documentele publicate ca răspuns la solicitările de acces public sunt, de regulă, puse la dispoziția publicului prin intermediul Registrului public de documente al BCE. Totodată, prezentarea generală a temelor care au făcut obiectul solicitărilor de acces la documente primite de BCE a fost actualizată la anul 2024.

Pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la cadrul juridic care reglementează accesul la documente și pentru a promova o cultură a transparenței în interiorul instituției, BCE a organizat acțiuni de informare destinate întregului său personal cu ocazia Zilei internaționale a accesului universal la informații, proclamată de UNESCO.

Ombudsmanul European nu a formulat constatări privind administrarea defectuoasă în legătură cu modul în care BCE gestionează solicitările de acces public.

11.4 Consolidarea capacității de acțiune a angajaților noștri în scopul de a excela pentru Europa

În 2024, BCE a continuat să acorde prioritate demersurilor de promovare a unei culturi organizaționale deschise și unui mediu de lucru dinamic, favorabil incluziunii și orientat spre susținerea angajaților, în care fiecare are ocazia să exceleze. Instituția a introdus o serie de inițiative menite să sporească bunăstarea, dezvoltarea profesională și să asigure o mai mare diversitate și incluziune (D&I). Totodată, BCE a demarat tranziția către spații de lucru dinamice – un nou concept de amenajare a birourilor, care reflectă schimbările continue din peisajul muncii hibride, ce îmbină lucrul de la distanță cu prezența fizică la birou. Noile politici, precum concediul parental special plătit integral și majorarea numărului de zile de concediu acordate îngrijitorilor, evidențiază angajamentul BCE față de promovarea unui mediu de lucru echitabil. A fost lansat un portal denumit Cariere, pentru a sprijini dezvoltarea profesională a personalului, oferind oportunități de mobilitate (prin care angajații își pot schimba postul în cadrul instituției) și de mentorat. Accentul pus pe diversitate și incluziune este reflectat de obiectivele ambițioase privind egalitatea de gen și de inițiativele care abordează aspecte diferite ale diversității și incluziunii. Prin toate aceste demersuri, BCE urmărește să creeze un mediu de lucru în care toți angajații se simt apreciați și încurajați să își valorifice potențialul pentru construirea viitorului Europei.

Cultura muncii și condițiile de lucru

BCE își transformă spațiile de lucru pentru a se adapta unui model hibrid de muncă, ce îmbină lucrul de la distanță cu prezența fizică la birou. În 2024, instituția a făcut primii pași către introducerea unor spații de lucru dinamice, inclusiv partajarea birourilor, cu scopul de a promova flexibilitatea, incluziunea și colaborarea, optimizând în același timp utilizarea spațiilor de birouri. Implicarea angajaților este esențială pentru crearea unui mediu de lucru care susține diversitatea în rândul angajaților și varietatea modurilor de lucru. Unele echipe au finalizat deja proiectarea noilor spații de lucru, activitatea în noul format urmând să înceapă în 2025.

De la 1 ianuarie 2025, BCE introduce o politică privind concediul special pentru părinții copiilor născuți sau adoptați începând cu data respectivă. Aceștia vor avea dreptul la 40 de zile suplimentare de concediu plătit, care pot fi utilizate în primii trei ani de la nașterea sau adopția copilului. O măsură tranzitorie prevede acordarea a 20 de zile pentru copiii născuți sau adoptați începând cu luna august 2022. Durata concediului special acordat îngrijitorilor a fost extinsă la zece zile pe an. Aceste completări aduse beneficiilor existente subliniază angajamentul BCE față de asigurarea echilibrului între viața profesională și cea personală, precum și a egalității de gen și promovează un mediu de lucru favorabil incluziunii.

BCE a continuat să acorde prioritate opiniilor angajaților, în vederea unei mai bune înțelegeri a nevoilor acestora. Pe baza feedbackului obținut din sondaje, BCE a introdus inițiative menite să sporească bunăstarea și să consolideze o cultură a exprimării deschise în vederea soluționării problemelor. De exemplu, grupurile tematice au contribuit la înțelegerea cauzelor profunde și la identificarea de soluții pentru provocările legate de bunăstare, campaniile de comunicare au sporit gradul de conștientizare privind opțiunile flexibile de lucru, iar workshopurile le-au oferit angajaților și cadrelor de conducere instrumentele necesare pentru gestionarea comportamentelor inadecvate.

Totodată, a fost realizată o analiză interdepartamentală a cadrului de gestionare a abaterilor la locul de muncă, având ca obiectiv creșterea clarității și eficienței procedurilor, precum și asigurarea unui nivel mai ridicat de protecție și sprijin.

Revizuirea metodologiei de ajustare salarială generală (General Salary Adjustment – GSA) s-a încheiat în 2024. Această metodologie stabilește criteriile de ajustare anuală a salariilor în cadrul BCE. Noua abordare are la bază datele publicate de Eurostat, asigurând astfel transparența și obiectivitatea.

Dezvoltarea talentelor și a carierei

Dezvoltarea profesională reprezintă o prioritate pentru BCE, aceasta lansând în 2024 o inițiativă-cheie în acest sens: noul portal Cariere. Acesta este esențial pentru membrii personalului care pot explora oportunități în materie de mobilitate și mentorat. De asemenea, portalul Cariere oferă o nouă opțiune care le permite angajaților să identifice colegi din cadrul organizației cu care pot face schimb de posturi, facilitând astfel mobilitatea pe orizontală, extinderea competențelor și consolidarea rețelelor profesionale. În 2025, portalul Cariere va fi extins cu noi funcționalități, precum oportunitatea de a experimenta direct activitatea unui coleg prin observare directă la locul de muncă (job shadowing). În primele șase săptămâni de la lansare, portalul Cariere a fost accesat de 1 207 membri ai personalului.

În ceea ce privește mobilitatea, în cadrul celei de-a șasea ediții a Programului Schuman, lansată în anul 2024, au fost oferite oportunități de detașare prin 39 de proiecte, care au permis schimburi de personal între BCE, autoritățile naționale competente (ANC) și băncile centrale naționale (BCN). De asemenea, experții BCE au continuat să participe la schimburi de personal cu mai multe ANC și instituții europene, ca parte a unui program de schimb de experiență dedicat Mecanismului unic de supraveghere (MUS). Până la finele anului 2024 au fost derulate șapte schimburi de experiență cu patru ANC (Banca d’Italia, De Nederlandsche Bank, Banco de España și Autorité de contrôle prudentiel et de résolution – ACPR) și cu trei agenții (Comitetul unic de rezoluție, Banca Europeană de Investiții și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe).

Mediul nostru de lucru este în continuă schimbare și ne expune unor noi provocări, care apar într-un ritm tot mai accelerat. Dezvoltarea și dobândirea de noi competențe sunt esențiale atât pentru evoluția personală, cât și pentru succesul organizațional. Programul de învățare pentru 2024 s-a axat pe inteligența artificială (IA), riscuri climatice și leadership. În domeniul IA, accentul a fost pus pe creșterea gradului de conștientizare și pe stimularea interesului: angajații au fost încurajați să exploreze ce presupune domeniul inteligenței artificiale și să înceapă să experimenteze cu tehnologiile și instrumentele disponibile. Un program de învățare în domeniul riscurilor climatice a permis angajaților din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al MUS să înțeleagă impactul acestora asupra sistemului financiar. Inițiativele de dezvoltare a abilităților de lider au inclus un exercițiu de feedback la 360 de grade pentru toate nivelurile de conducere și, pentru prima dată, un program de dezvoltare profesională dedicat șefilor de echipă.

Diversitate și incluziune

În cadrul BCE, consolidarea unei culturi bazate pe diversitate, incluziune și apartenență presupune un efort colectiv. Sponsorii noștri executivi în domeniul diversității și incluziunii oferă sprijin în materie de leadership și îi conferă vizibilitate, în timp ce ambasadorii pentru diversitate și incluziune promovează aceste aspecte la nivelul tuturor compartimentelor, alături de șase rețele dedicate care permit expunerea dezideratele grupurilor subreprezentate. Prin integrarea unei perspective a diversității și incluziunii în procesul de elaborare a politicilor și prin facilitarea unui dialog deschis la nivelul băncii, consilierul pentru diversitate și incluziune, împreună cu echipa de resurse umane, concentrează aceste eforturi. Pentru a valorifica experiența și cunoștințele colective în domeniul diversității și incluziunii, rețeaua dedicată a SEBC și MUS se reunește periodic, instituțiile noastre progresând în demersul de a reflecta diversitatea societății și de a îmbunătăți performanțele în beneficiul cetățenilor deserviți de BCE.

În vederea promovării egalității de gen, BCE a introdus obiective ambițioase în materie de gen, însoțite de măsuri corespunzătoare. În 2024, femeile au ocupat 33,3% din posturile de conducere (benzile de salarizare I-L) și 37,3% din posturile de conducere de nivel superior (benzile de salarizare K-L), aceste valori fiind cu 0,7 puncte procentuale sub obiectivele stabilite pentru cadrele de conducere și, respectiv, pentru personalul de conducere de nivel superior. În ceea ce privește structura pozițiilor superioare, în ultimii zece ani s-au înregistrat progrese semnificative. Cu toate acestea, reducerea decalajului la nivelul experților (benzile de salarizare F/G-G) și al șefilor de echipă (banda de salarizare H) este în continuare problematică (Figura 11.1), evidențiind importanța menținerii echilibrului de gen pe agenda de priorități strategice a BCE.

În 2024, eforturile depuse au depășit obiectivul de sprijinire a femeilor, adăugând și implicarea activă a bărbaților printr-o serie dedicată de discuții pe tema normelor de gen, a rolurilor masculine și a concediului de paternitate. În scopul cultivării și menținerii unui mediu în care sunt apreciate diversitatea pregătirii, a experiențelor și a abilităților fiecărei persoane, au fost organizate o serie de ateliere axate pe comportamente și leadership favorabile incluziunii, pe includerea persoanelor LGBT+, pe aspecte legate de rasă și etnie, precum și pe susținerea activă a grupurilor subreprezentate (allyship).

BCE a dedicat ediția din 2024 a Lunii diversității în UE unor teme precum rasa și etnia, colaborând cu experți externi și testând un program de mentorat și cu grupuri tematice pentru angajații din rândul minorităților etnice și rasiale. Informațiile colectate cu privire la punctele forte și la domeniile care pot fi optimizate au constituit baza unui workshop pilot privind incluziunea rasială pentru cadrele de conducere.

Figura 11.1

Personalul nostru – scurtă prezentare

11.5 Progresul activităților privind provocările legate de mediu și de schimbările climatice

Tendințele recente în domenii precum economia și modelarea care iau în considerare evoluțiile climatice arată că nivelurile costurilor asociate schimbărilor climatice persistente sunt semnificativ mai ridicate decât s-a presupus anterior. Acest lucru se datorează, în parte, progreselor insuficiente în direcția atenuării schimbărilor climatice. Tranziția către o economie mai ecologică, realizată în timp util, ar fi mult mai puțin costisitoare^[94]. Emisiile anuale de carbon la nivel mondial au atins un maxim istoric, iar specialiștii estimează că încălzirea globală va depăși nivelurile preindustriale cu 2,6-2,8°C în acest secol, chiar și în condițiile respectării angajamentelor climatice actuale. Această valoare este net superioară pragului de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris^[95]. Prin urmare, riscurile cauzate de încălzirea planetei și de o tranziție întârziată sunt în creștere. În plus, degradarea naturii afectează economia și generează riscuri financiare Clima și natura sunt interconectate, și este necesar ca BCE să înțeleagă impactul combinat al acestora asupra economiei și sectorului financiar pentru a-și îndeplini în mod eficace mandatul.

În anul 2024, BCE a continuat să lucreze la planul privind clima și natura pentru perioada 2024-2025, activitatea sa fiind coordonată de Centrul BCE privind schimbările climatice și desfășurându-se în colaborare cu părțile interesate interne precum și cu comitetele și forurile în domeniul schimbărilor climatice, care prezintă relevanță în cadrul Eurosistemului. Planul, bazat pe realizările anterioare, materializează viziunea BCE cu privire la modul de abordare a impactului produs de schimbările climatice și degradarea naturii, în limitele mandatului său. Planul are în vedere continuarea implementării măsurilor convenite anterior^[96], identificând totodată trei domenii de interes pentru acțiuni viitoare: (i) gestionarea tranziției către o economie ecologică, (ii) înțelegerea impactului fizic mai amplu al schimbărilor climatice și (iii) progresele înregistrate în gestionarea riscurilor legate de natură. Centrul privind schimbările climatice a elaborat, de asemenea, inițiative de consolidare a capacităților și a intensificat cooperarea în cadrul Eurosistemului prin intermediul unor programe comune de formare profesională, seminare și proiecte. Angajații BCE și-au adus, de asemenea, contribuția la cursuri de formare și ateliere organizate în colaborare cu colegii din cadrul băncilor centrale și cu alte părți interesate din afara Eurosistemului. BCE a contribuit la promovarea agendei privind schimbările climatice în cadrul următoarelor foruri internaționale: Rețeaua băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS), Consiliul pentru Stabilitate Financiară, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, Autoritățile europene de supraveghere și Comitetul european pentru risc sistemic, Banca Reglementelor Internaționale (BRI), Comitetul BRI pentru plăți și infrastructuri de piață, G7, G20, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.

În cadrul de implementare a politicii monetare, informațiile financiare legate de schimbările climatice cu privire la deținerile de titluri în scopuri de politică monetară ale Eurosistemului și la rezervele valutare ale BCE, publicate în iunie 2024, au extins sfera de aplicare a raportului privind activele corporative pentru a include și alte clase de active. Raportul acoperă în prezent 99,7% din totalul activelor deținute în scopuri de politică monetară. Emisiile de carbon asociate activelor corporative – pentru care Eurosistemul stabilește o traiectorie de decarbonizare în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris și cu cele ale UE privind neutralitatea climatică – au continuat să scadă. Întrucât operațiunile de reinvestire a obligațiunilor corporative au fost întrerupte începând cu 31 decembrie 2024, această scădere va fi determinată de structura pe scadențe a activelor în cauză și de acțiunile întreprinse de companiile emitente. În luna mai 2024, Consiliul guvernatorilor a convenit asupra stabilirii unor obiective intermediare de reducere a emisiilor pentru deținerile de active corporative, având ca scop, în această etapă, monitorizarea la nivel intern a traiectoriei de scădere a emisiilor asociate portofoliilor corporative. În cazul identificării unor abateri de la parcursul dorit, Consiliul guvernatorilor va evalua, de la caz la caz, necesitatea adoptării unor măsuri de remediere, în limitele mandatului său. În plus, Eurosistemul a continuat să includă considerentele suplimentare referitoare la schimbările climatice în operațiunile sale de politică monetară și să consolideze cadrul de evaluare și gestionare a riscurilor. De exemplu, BCN din cadrul Eurosistemului aplică în prezent standardele minime comune pentru sistemele lor interne de evaluare a creditelor (in-house credit assessment systems – ICAS), în concordanță cu angajamentul asumat în iulie 2022^[97].

În ceea ce privește stabilitatea financiară și analiza de scenarii, BCE, Comitetul european pentru risc sistemic și autoritățile europene de supraveghere au realizat analiza scenariilor climatice „Pregătiți pentru 55“, care arată că este puțin probabil ca pierderile datorate riscului de tranziție, izolate ca factor de sine-stătător, să pună în pericol stabilitatea financiară generală a UE. Totuși, combinația dintre aceste riscuri și șocurile macroeconomice poate amplifica pierderile instituțiilor financiare, fapt care necesită o abordare coordonată în materie de politici. Noile scenarii climatice pe termen lung elaborate în cadrul fluxului de lucru al NGFS sub coordonarea BCE includ o funcție actualizată referitoare la daune, determinând o evaluare mai nefavorabilă a riscurilor fizice și evidențiind modul în care politicile climatice insuficient de ambițioase îngreunează tranziția.

Supravegherea bancară a BCE a continuat să evalueze alinierea băncilor la așteptările în materie de supraveghere ale BCE privind riscurile asociate schimbărilor climatice și cele de mediu. În prezent, în majoritatea băncilor sunt în vigoare, în linii mari, cadre pentru riscurile climatice și cele legate de natură. Cu toate acestea, în cazul unui număr mic de bănci, nu există încă elementele fundamentale pentru gestionarea adecvată a riscurilor climatice și a celor legate de natură. Astfel, băncile respective s-ar putea confrunta cu aplicarea unor penalități cu titlu cominatoriu dacă nu îndeplinesc cerințele până la expirarea termenelor stabilite.

În ceea ce privește contribuția la datele referitoare la schimbările climatice, în 2024 au fost actualizate și îmbunătățite toate cele trei seturi de indicatori statistici ai BCE privind schimbările climatice (respectiv indicatorii referitori la finanțarea durabilă, riscurile fizice și emisiile de carbon) (a se vedea Secțiunea 7.2).

Publicarea cu frecvență anuală de informații financiare despre portofoliile BCE rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară și afectate de schimbările climatice și declarația de mediu a instituției oferă o imagine de ansamblu a amprentei de carbon a emisiilor finanțate de BCE și a țintelor de reducere a emisiilor, precum și a riscurilor de mediu și a obiectivelor operațiunilor proprii ale BCE. Datele despre acțiunile BCE din 2024 pentru protecția mediului vor fi publicate în 2025, împreună cu un nou Program de management de mediu pentru perioada 2025-2027.

În 2024 au continuat activitățile de reducere a amprentei de mediu a bancnotelor euro. Acțiunile întreprinse au inclus demersuri pentru tranziția până în 2027 către utilizarea de bumbac organic 100% pentru substratul de hârtie al bancnotelor, precum și studii privind prelungirea duratei de viață a bancnotelor aflate în circulație și metode alternative sustenabile de eliminare a deșeurilor, cum ar fi reciclarea și reutilizarea materialelor reziduale. Nu în ultimul rând, procesul de elaborare a viitoarelor bancnote euro se conformează principiilor proiectării ecologice. Aceasta înseamnă că aspectele legate de mediu sunt luate în considerare în toate etapele procesului de elaborare a bancnotelor (a se vedea Secțiunea 6.3). În ce privește plățile electronice de mică valoare și rolul său de catalizator, BCE, împreună cu SEBC, a explorat soluții pentru reducerea impactului procesului de plată asupra mediului. Eurosistemul a elaborat primele bune practici în materie de protecția mediului pentru plățile electronice de mică valoare, vizând exclusiv plățile digitale. Aceeași abordare este aplicată și în proiectul privind moneda euro digitală, în cadrul căruia Eurosistemul urmărește limitarea amprentei de mediu de-a lungul întregului lanț valoric. Inițiativa presupune utilizarea standardelor existente și optimizarea proceselor, implementarea unor protocoale pentru reducerea consumului de energie și respectarea celor mai bune practici privind performanța de mediu și transparența datelor.

În completarea măsurilor deja convenite, BCE și-a intensificat activitatea în trei domenii strategice (Figura 11.2).

Figura 11.2

Domenii de interes pentru activitatea BCE privind schimbările climatice în perioada 2024-2025

BCE a înregistrat progrese în înțelegerea și evaluarea impactului pe care îl are tranziția către o economie mai ecologică. Conform sondajului privind creditarea al BCE din iulie 2024, riscurile climatice sunt luate tot mai mult în considerare în cazul condițiilor de creditare și al cererilor de împrumuturi, în special în ceea ce privește finanțarea investițiilor pentru tranziția ecologică. O analiză a indicat că sunt încă necesare investiții ecologice considerabile în Europa, în pofida progreselor înregistrate în acest sens. Un raport al SEBC a analizat consecințele structurale ale tranziției asupra productivității, în timp ce contribuțiile analitice, precum caseta din Buletinul economic cu privire la efectele macroeconomice ale politicilor de tranziție climatică au consolidat cadrul de macromodelare al BCE. O postare pe Blogul BCE a arătat că firmele energointensive sunt afectate de marje de profit scăzute și a discutat despre implicațiile asupra tranziției ecologice. În ceea ce privește punerea în aplicare a politicii monetare, în martie 2024 Consiliul guvernatorilor a confirmat că, în măsura în care diferitele configurații ale cadrului operațional sunt la fel de favorabile implementării eficace a conduitei politicii monetare, elaborarea viitorului cadru operațional al Eurosistemului ar trebui să faciliteze îndeplinirea obiectivului secundar al BCE, în special tranziția către o economie verde, fără a pune în pericol obiectivul său principal privind menținerea stabilității prețurilor.

În ceea ce privește impactul fizic mai amplu al schimbărilor climatice, BCE a explorat modalitățile de a integra acest impact în scenariile sale climatice și în proiecțiile macroeconomice. Printre contribuții s-au numărat analize privind efectul șocurilor termice asupra inflației în țările din zona euro și amplificarea riscurilor fizice prin intermediul legăturilor între lanțurile de aprovizionare. Cât despre adaptarea la modificările climatice, în cadrul unei lucrări care abordează politicile de creștere a ratei de acoperire a asigurărilor împotriva schimbărilor climatice, publicată de BCE și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, au fost detaliate cauzele decalajului în ceea ce privește protecția oferită prin intermediul asigurărilor împotriva schimbărilor climatice în Europa pe partea cererii și a ofertei și evidențiate posibilele etape în crearea unui sistem european de protecție prin asigurări împotriva catastrofelor naturale.

Pentru aprofundarea analizei riscurilor legate de natură, BCE a publicat în Buletinul economic o casetă despre „serviciile ecosistemice” și un articol privind impactul degradării naturii și al pierderii biodiversității în care a concluzionat că degradarea naturii poate genera provocări majore pentru obiectivul SEBC, specificat în tratat, respectiv menținerea stabilității prețurilor, precum și pentru rolul său în asigurarea stabilității financiare. În plus, BCE împreună cu Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic, NatureFinance și Universitatea din Minnesota au derulat activități de cercetare care au evidențiat importanța unor scenarii integrate privind natura și clima pentru a obține o imagine mai bună a riscurilor la adresa stabilității financiare și economice. BCE a efectuat, de asemenea, studii care au analizat implicațiile juridice ale riscurilor legate de natură la adresa băncilor centrale și a autorităților de supraveghere, după cum s-a subliniat în cadrul unui discurs susținut de dl Frank Elderson pe tema riscurilor generate de degradarea naturii.

12 Faceți cunoștință cu angajații noștri

Multe dintre realizările anului 2024 au fost posibile datorită colaborării dintre colegii din cadrul BCE și al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). În special, Consiliul guvernatorilor și Consiliul general au fost sprijinite în procesele lor decizionale de o serie de comitete de experți. Aceste comitete, alcătuite din experți ai BCE și ai SEBC, oferă consultanță în domeniile lor de competență. În acest capitol, câțiva dintre colegii noștri explică rolul comitetului în care activează. De asemenea, fiecare oferă o perspectivă personală privind activitatea desfășurată în cadrul comitetului și o vedere de ansamblu privind activitatea din cadrul BCE.

Oscar Arce

Am privilegiul de a prezida Comitetul de politică monetară, un forum esențial în cadrul căruia experți din cadrul Eurosistemului și al SEBC colaborează pentru a susține Consiliul guvernatorilor și Consiliul general. Activitatea noastră se axează pe analiza evoluțiilor economice și pe pregătirea discuțiilor privind politicile care ghidează deciziile referitoare la ratele dobânzilor și alte măsuri de politică monetară. Pe scurt, ne asigurăm că politicile noastre mențin inflația stabilă și susțin economia zonei euro.

Înainte de a mă alătura BCE, am fost director general în cadrul Banco de España la Direcția Economie, statistică și cercetare, unde am lucrat în domeniul analizei și prognozelor economice. De asemenea, am activat în cadrul Comisiei pentru piața valorilor mobiliare din Spania și în cadrul Biroului economic al prim-ministrului spaniol. Am obținut doctoratul în economie la London School of Economics and Political Science, elaborând studii de cercetare în următoarele domenii: politică monetară, stabilitate financiară și politică macroeconomică.

Poziția de conducere în cadrul Direcției generale economie a BCE reprezintă atât o onoare, cât și o provocare profesională deosebită. BCE a fost de la început un pilon al stabilității și prosperității pentru Uniunea Economică și Monetară europeană. Rolul nostru, în strânsă colaborare cu restul Eurosistemului, va rămâne crucial în anii ce vor urma. Ceea ce apreciez cel mai mult în activitatea mea este schimbul constant de idei cu colegi talentați din întreaga Europă.

Timpul liber îmi place să-l petrec cu familia în Madrid sau explorând noi rute cu motocicleta.

Cornelia Holthausen

Îndeplinesc funcția de președinte al Comitetului pentru stabilitate financiară, un forum în cadrul căruia se discută aspecte legate de identificarea și evaluarea riscurilor la adresa stabilității financiare și de orientarea adecvată a politicilor macroprudențiale.

După obținerea doctoratului, am fost foarte motivată să lucrez în beneficiul Europei și, în 1999, m-am alăturat BCE în calitate de economist în cadrul Direcției generale studii, cu accent pe piețele monetare și sistemele de plăți. Foarte repede am devenit interesată de aplicabilitatea practică în materie de politici și, câțiva ani mai târziu, m-am alăturat cu bucurie Direcției generale operațiuni de piață ca administrator de lichidități. A fost un loc fascinant de activitate pe durata crizei financiare. Analiza și luarea rapidă a deciziilor au mers mână în mână, iar eu am simțit că munca tuturor membrilor echipei a avut un real impact.

Ulterior, parcursul meu a fost ca manager în domenii precum cercetare financiară, operațiuni de piață, economie și, în cele din urmă, stabilitate financiară. A fost o experiență extraordinară să activez în diferite departamente ale BCE și să lucrez pe teme atât de variate cu diferite echipe de-a lungul anilor. La nivelul instituției transpare un angajament foarte ferm de a livra rezultate de înaltă calitate.

În cadrul Direcției generale politică macroprudențială și stabilitate financiară, ne concentrăm pe furnizarea de analize cuprinzătoare și consultanță în domeniul politicilor macroprudențiale, al stabilității financiare și al reglementării financiare. Echipa noastră este preocupată de identificarea și monitorizarea riscurilor sistemice din sectorul financiar al zonei euro. În acest sens, colaborăm îndeaproape cu băncile centrale naționale, Mecanismul unic de supraveghere, Comitetul european pentru risc sistemic și alte compartimente ale BCE. Activitatea noastră este plină de provocări, dar și de satisfacții pentru toți cei care colaborăm în vederea unui scop comun.

Sunt fericită și mândră că am avut ocazia să lucrez o perioadă atât de îndelungată într-o instituție care face parte integrantă din Europa și care și-a păstrat rezistența chiar și în perioade dificile. Și sunt convinsă că Europa va rămâne ferm unită în deceniile următoare.

Vitaliana Rondonotti

Începând cu 2017 am devenit raportor pentru Comitetul de statistică, în cadrul căruia coordonez aspecte statistice interdisciplinare la nivelul SEBC, monitorizez implementarea programului de lucru în domeniul statisticii pentru SEBC și pentru Mecanismul unic de supraveghere și susțin președintele comitetului în activitatea de administrare strategică. În calitate de raportor, am parcurs perioade marcate de provocări, dar pline de satisfacții profesionale. Am activat sub îndrumarea directă a patru directori generali ai Direcției generale statistică și am asistat la transformări substanțiale ale funcției statistice, generate de cerințele tot mai mari de date, de apariția unor noi metodologii, de evoluția rapidă a tehnologiei și de nevoia de a colabora în mod eficient cu un număr tot mai mare de părți interesate, atât cu prezență fizică, cât și în mediul virtual.

Deoarece am trăit și studiat în diverse țări, am ajuns să apreciez mediile multinaționale și multiculturale, fiind o susținătoare convinsă a cooperării internaționale. Atunci când am aflat despre proiectul unei monede europene unice, am fost entuziasmată de oportunitatea de a mă alătura unei instituții internaționale precum BCE și de a lucra în beneficiul Europei.

După finalizarea studiilor în domeniul metodologiei statistice, în anul 2000 m-am alăturat Direcției generale statistică a BCE în calitate de expert în ajustările sezoniere. La început am fost implicată în elaborarea statisticilor privind agregatele monetare dar, în scurt timp, am devenit foarte interesată să contribui la inițiative statistice noi, cum ar fi explorarea utilizării registrului central al creditelor și a altor surse noi de date în scopuri statistice, precum și la crearea unei baze de date pentru statisticile referitoare la deținerile de titluri de valoare, unul dintre primele proiecte ale SEBC privind datele statistice cu caracter granular.

Mă mândresc cu faptul că fac parte din Comitetul de statistică, contribuind astfel la elaborarea unor statistici europene de înaltă calitate, esențiale pentru elaborarea politicilor BCE, și că am avut un rol în construirea unei Europe mai bune și mai puternice.

Sylvia Hildebrandt

Sunt coordonator administrativ principal în cadrul Direcției bancnote. De când m-am alăturat BCE în 2017, am fost responsabilă cu gestionarea aspectelor administrative și logistice în cadrul Comitetului pentru bancnote. Sarcina acestui comitet este de a se asigura că numerarul în euro rămâne disponibil pe scară largă, accesibil și acceptat atât ca mijloc de plată, cât și ca mijloc de tezaurizare, menținându-se totodată inovator, sigur și prietenos cu mediul.

Rolul meu constă în facilitarea unor schimburi fluide între președinte, secretar și membrii comitetului, iar ceea ce apreciez cu adevărat este atmosfera de colaborare și spiritul de echipă care depășesc granițele naționale.

Înainte de a mă alătura BCE, am lucrat în sectorul privat în domeniul managementul talentelor și ulterior ca asistent de echipă. Am fost mereu pasionată de lucrul cu oamenii și de organizarea de evenimente, și am fost încântată să pot contribui cu expertiza și abilitățile mele la activitatea BCE. Mă simt în largul meu în mediul divers și multinațional al BCE și, având studii de anglistică, îmi place că îmi utilizez competențele lingvistice în fiecare zi. Mă angajez ferm să susțin o Europă puternică și mă mândresc că pot contribui la acest obiectiv prin activitatea mea în cadrul Comitetului pentru bancnote.

În afara activităților de serviciu, îmi place să-mi petrec timpul în aer liber, fie cu câinele meu, fie practicând ciclism montan. Eu și partenerul meu adorăm să explorăm cu bicicletele peisajele frumoase din zona Odenwald în care locuim.

Sunt încântată să contribui în continuare la misiunea BCE și aștept cu nerăbdare oportunitățile pe care le va aduce viitorul.

Christian Barontini

Activez în calitate de secretar al unui grup care reunește secretarii tuturor comitetelor din cadrul SEBC. Această activitate implică furnizarea de suport tehnic, logistic și strategic. Oferim consultanță cu privire la normele care reglementează comitetele, asigurăm alinierea conținutului și sincronizarea programului pentru a livra rezultatele comune și monitorizăm modul în care comitetele răspund solicitărilor venite din partea organelor de decizie.

Prima mea experiență în cadrul unui comitet a avut loc chiar la începutul carierei mele în domeniul activității băncilor centrale, când a fost introdusă moneda euro în anul 1999. Am făcut parte dintr-un grup operativ al Comitetului de politică monetară în calitate de reprezentant al Banque de France. Această experiență m-a ajutat să înțeleg în profunzime mecanismele din spatele proiectelor europene și importanța integrării perspectivelor naționale cu scopul de a identifica punctele comune.

M-am alăturat BCE în anul 2007 în calitate de economist în cadrul Direcției generale relații internaționale și europene, unde am susținut elaborarea pozițiilor privind politicile BCE pentru reuniunile și forurile instituțiilor UE de la Bruxelles. Ulterior, m-am transferat în actualul post din cadrul Direcției generale secretariat, unde coordonez ședințele organelor de decizie ale BCE. Pe întreg parcursul acestei perioade, am fost și membru activ al Comitetului de comunicare, structură care oferă consultanță organelor de decizie în privința tuturor aspectelor legate de comunicarea internă și externă, cum ar fi adaptarea la utilizarea tot mai intensă a instrumentelor digitale sau aspectele legate de comunicare în proiectele de importanță majoră, cum a fost evaluarea strategiei de politică monetară din anul 2021.

Moneda euro este o monedă unică, creată pentru a promova dezvoltarea, stabilitatea și integrarea economică la nivel european. Faptul că pot contribui, chiar și într-o manieră modestă, la o misiune atât de importantă, este pentru mine un motiv de mare mândrie.

Conturile anuale

Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2024