Raportul privind euro digital

• Într-o serie de scenarii viitoare, euro digital ar putea fi o opțiune viabilă pentru Eurosistem în vederea atingerii obiectivelor legate de funcțiile de bază ale băncii centrale și de politicile economice generale ale UE, cu condiția ca elaborarea sa să răspundă cerințelor specifice scenariilor.
• O monedă euro digitală ar putea fi emisă: (i) pentru a sprijini digitalizarea economiei europene și independența strategică a Uniunii Europene, (ii) ca răspuns la diminuarea semnificativă a rolului numerarului ca mijloc de plată, (iii) în cazul în care există un potențial considerabil ca monede digitale ale băncii centrale emise în străinătate sau mijloace de plată digitale private să înceapă să fie utilizate pe scară largă în zona euro, (iv) ca nou canal de transmisie a politicii monetare, (v) pentru atenuarea riscurilor la adresa furnizării normale de servicii de plată, (vi) pentru promovarea rolului internațional al euro și (vii) pentru a sprijini ameliorarea costurilor totale și a amprentei ecologice a sistemelor monetare și de plăți.
• Materializarea unui scenariu specific nu justifică în mod necesar emisiunea unei monede euro digitale, în măsura în care sunt disponibile soluții alternative.

• Euro digital ar trebui să fie conceput astfel încât să se evite eventualele consecințe nedorite ale emisiunii sale, limitându-se astfel orice efecte nefavorabile asupra politicii monetare și a stabilității financiare, precum și asupra furnizării de servicii de către sectorul bancar și diminuându-se riscurile posibile.
• Ar trebui să se evite utilizarea excesivă a euro digital ca formă de plasament, precum și riscul asociat unor reorientări masive și bruște de la depozitele bancare la euro digital. Acesta din urmă ar trebui să fie pus la dispoziție prin intermediari supravegheați, iar riscurile asociate proiectului informatic (de exemplu, întârzieri ale proiectului sau costuri neprevăzute) ar trebui reduse la minimum. Eurosistemul ar trebui să vizeze respectarea standardelor de reglementare chiar și atunci când este exceptat de la aplicarea acestora, mai puțin în situațiile clare în care este în interesul public să nu procedeze astfel.
• Euro digital ar trebui să reprezinte o modalitate eficientă de realizare a obiectivelor Eurosistemului, comparativ cu alternativele. Ar trebui stabilite condițiile pentru utilizarea acestei monede în afara zonei euro. Serviciile aferente euro digital vor trebui să fie foarte rezistente la amenințări cibernetice.

• Opțiunile concrete în materie de concepere a euro digital ar constitui temeiul juridic pentru emiterea acestei monede.
• Dreptul primar al UE nu exclude posibilitatea emiterii euro digital ca mijloc legal de plată, ceea ce ar obliga beneficiarii plăților să îl accepte pentru plăți.
• Unele modalități practice privind distribuirea unei monede euro digitale și accesul la aceasta ar putea fi, în principiu, externalizate, dar ar trebui să facă obiectul unei supravegheri stricte din partea Eurosistemului.

• Caracteristicile posibile ale unei monede euro digitale pot fi concepute astfel încât să respecte principiile de bază ale Eurosistemului și cerințele care decurg din raport.
• Pe baza acestora, au fost identificate două tipuri generale care ar îndeplini caracteristicile dorite: offline și online. Acestea sunt compatibile între ele și ar putea fi oferite simultan, în măsura în care ambele respectă principiile de bază și îndeplinesc cerințele generale identificate.

• Principala diferență dintre un model direct și unul intermediat se referă la rolul sectorului privat. În timp ce într-un model direct intermediarii supravegheați sunt simpli agenți de control, într-un model intermediat aceștia ar deține un rol mai important, inclusiv de agenți de decontare. În ambele cazuri, sectorul privat ar avea capacitatea de a crea operațiuni noi bazate pe servicii legate de euro digital.
• Soluțiile pentru accesul utilizatorilor finali la o infrastructură destinată euro digital ar putea fi bazate fie pe hardware, fie pe software, sau pe o combinație a acestora. În orice caz, soluțiile de acces front-end necesită o identificare și o autentificare puternică a clienților.
• Soluțiile pentru utilizatorii finali și orice sisteme private implicate în furnizarea de servicii aferente euro digital ar trebui să interacționeze cu infrastructura back-end a băncii centrale într-un mod care să asigure cea mai înaltă protecție împotriva riscului creării nejustificate de unități de euro digital fără autorizație din partea băncii centrale.

• Înainte de a se analiza emisiunea unei monede euro digitale, este necesară o evaluare cuprinzătoare și echilibrată, orientată către politici, a dificultăților legate de euro digital și a potențialului acestuia în raport cu opțiunile alternative. Opiniile instituțiilor, cetățenilor și profesioniștilor vor aduce o contribuție valoroasă la această evaluare, inclusiv prin intermediul unei consultări publice.
• Experimentarea practică este necesară pentru a testa opțiunile de concepere de natură funcțională și pentru a analiza fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, precum și capacitatea acestora de a satisface nevoile utilizatorilor potențiali. Activitatea experimentală ar trebui să implice sectorul privat și utilizatorii potențiali în măsura în care este necesar și nu ar trebui să anticipeze deciziile sau să angajeze Eurosistemul cu privire la furnizarea unei monede euro digitale.
• Pentru a asigura obținerea unor răspunsuri relevante la întrebările deschise formulate în acest raport, către mijlocul anului 2021 Eurosistemul va analiza posibilitatea inițierii unui proiect privind euro digital, cu posibila lansare a unei faze de investigare destinate elaborării unui produs viabil minim.
• Pe lângă analiza conceptuală și experimentarea practică realizate de Eurosistem, ar fi necesară implicarea instituțiilor, forurilor și organismelor de standardizare europene și internaționale pentru a garanta că euro digital ar putea răspunde așteptărilor tuturor părților interesate.

A se vedea Secțiunea 7.