De ce inflația este, în prezent, atât de ridicată?
16 noiembrie 2021
Poate ai observat că plinul de combustibil, vizitele la coafor și achiziționarea de produse alimentare au devenit mai costisitoare în ultima perioadă. Deși unele articole sunt mai ieftine decât acum un an, în ansamblu plătim mai mult pentru ceea ce cumpărăm. Acest fenomen este denumit „inflație”.
De ce cresc prețurile mai repede decât înainte?
După mai mulți ani în care s-a situat la niveluri foarte scăzute, în lunile august, septembrie și octombrie 2021 inflația a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani. Această evoluție are la bază trei motive principale: redeschiderea rapidă a economiei noastre, prețurile mai ridicate ale produselor energetice, care alimentează creșterea inflației, și manifestarea unui fenomen pe care statisticienii îl numesc „efect de bază”.
Redeschiderea rapidă a economiei noastre
Economia noastră se redeschide rapid, pe fondul ridicării unui număr tot mai mare de restricții. Populația a început să călătorească din nou și să meargă la restaurant. Cetățenii fac mai multe cumpărături, utilizând o parte din banii pe care nu i-au putut cheltui în perioadele de izolare. Atunci când se înregistrează o creștere economică, este mai ușor pentru companii să majoreze prețurile fără a pierde clienți. Este ceea ce observăm în prezent. Totuși, consumatorii vor recupera, în cele din urmă, întârzierile acumulate prin amânarea achizițiilor de bunuri și servicii în perioada pandemiei.
Nu totul evoluează însă în același ritm. Este dificil pentru companii să țină pasul cu cererea alertă, în condițiile în care se află într-un proces de reconstituire a lanțurilor de aprovizionare puternic afectate de pandemie. Dificultăți precum deficitul de containere pentru transport înseamnă că transportul de bunuri a devenit mai anevoios și mai costisitor. Cu cât aceste dificultăți persistă mai mult, cu atât este mai probabil ca aceste costuri să fie transferate de companii la nivelul clienților lor sub forma unor prețuri mai ridicate.
Pandemia a transformat, de asemenea, modul nostru de trai și de lucru și, prin urmare, nevoile noastre. Consumatorii achiziționează anumite produse, cum ar fi electronicele și produsele de îmbunătățire a locuințelor, în cantități mai mari decât planificaseră companiile care vând aceste produse. Componente importante, precum semiconductorii, sunt brusc dificil de obținut. Atunci când companiile nu reușesc să mențină ritmul în care populația dorește să achiziționeze bunuri, prețurile cresc. Este ceea ce economiștii numesc „legea cererii și ofertei”.
Va dura o perioadă, dar acest dezechilibru dintre ofertă și cerere se va diminua treptat, pe măsură ce companiile produc mai multe microcipuri și construiesc nave noi.
Prețurile mai ridicate ale produselor energetice alimentează creșterea inflației
Petrolul, gazele naturale și electricitatea au devenit mai scumpe în întreaga lume. Un număr mare de factori influențează prețurile produselor energetice: lipsa vântului în Regatul Unit a însemnat oprirea centralelor eoliene, secetele din Brazilia au condus la reducerea energiei hidroelectrice, iar iarna rece de anul trecut ne-a diminuat rezervele de petrol și gaze naturale. Alături de creșterea cererii, aceasta a determinat majorarea rapidă a prețurilor. Întrucât o mare parte din costurile companiilor și populației sunt legate de energie, prețul petrolului, gazelor naturale și electricității contează foarte mult pentru inflația globală: jumătate din intensificarea recentă a inflației s-a datorat prețurilor mai ridicate ale produselor energetice. Deoarece acestea sunt influențate de atât de multe aspecte, nu este neobișnuit ca prețurile produselor energetice să înregistreze variații semnificative.
Inflația este ridicată în prezent pentru că s-a situat la niveluri foarte scăzute anul trecut
Pentru a măsura inflația, comparăm variația prețurilor de la un an la altul. Anul trecut, în punctul culminant al pandemiei, prețurile s-au situat la niveluri deosebit de scăzute, parțial ca urmare a unei reduceri a cotei TVA în Germania. Diferențele care rezultă din compararea acestor prețuri cu prețurile mai ridicate din prezent pot părea semnificative. Acest fenomen este denumit „efect de bază” și se va disipa destul de rapid.
Cum va evolua așadar inflația anul viitor?
Estimăm scăderea inflației în cursul anului 2022. Oferta se va alinia progresiv cu cererea, piețele anticipează că prețurile produselor energetice se vor reduce anul viitor, iar efectele de bază vor ieși din comparația în termeni anuali a prețurilor utilizată pentru măsurarea inflației.
Cu toate acestea, întrucât pandemia nu are precedent în era modernă, această redresare ar putea fi, de asemenea, diferită. Poate fi nevoie de mai mult timp pentru a remedia perturbările masive ale lanțurilor de aprovizionare. Prețurile produselor energetice pot continua să se majoreze, inclusiv ca urmare a tranziției ecologice.
Monitorizăm, de asemenea, cu atenție câștigurile salariale, deoarece prețurile și salariile se influențează reciproc. În prezent, angajații și sindicatele solicită creșteri salariale pentru a compensa costurile de trai mai ridicate. Acest lucru este normal. Totuși, în cazul în care salariile continuă să se majoreze, firmele își pot recupera costurile mai mari prin scumpiri, ceea ce alimentează și mai mult creșterea prețurilor. Dacă cetățenii și firmele încep să anticipeze o intensificare susținută a inflației, inflația efectivă ar putea, de asemenea, să se accelereze. Economiștii numesc acest fenomen „efect de runda a doua”. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a observat o creștere semnificativă a salariilor.
Ce poate face BCE cu privire la toate aceste aspecte?
Ne exprimăm convingerea că inflația va scădea în cursul anului 2022. Întrucât efectele politicii monetare se manifestă cu un relativ decalaj, aceasta nu poate contribui la contracararea unor creșteri de scurtă durată ale prețurilor. Scumpirea împrumuturilor într-o perioadă în care facturile mai mari la energie și combustibil reduc veniturile populației și profiturile companiilor ar genera influențe nefavorabile nejustificate la adresa redresării.
Majorarea ratelor dobânzilor nu va soluționa problema dezechilibrului dintre cerere și ofertă și a prețurilor produselor energetice și a efectelor de bază care alimentează, în prezent, creșterea prețurilor: aceasta nu va pune la dispoziție mai multe containere pentru transport și nu va impulsiona aprovizionarea cu semiconductori și combustibil. Politica monetară poate asigura însă că prețurile nu cresc permanent într-un ritm atât de rapid. Prin urmare, analizăm cu atenție perspectivele inflației pentru următorii ani.
Misiunea noastră la BCE este menținerea stabilității prețurilor, ceea ce înseamnă că vizăm o țintă a inflației de 2% pe termen mediu. Aceasta aduce beneficii cetățenilor din întreaga zonă euro: prețurile stabile contribuie la asigurarea creșterii economice, a siguranței locurilor de muncă și a încrederii în faptul că banii pe care îi ai în buzunar vor avea și mâine aproximativ aceeași valoare pe care o au azi.